Din seria “Mami de Bruno și ideile ei tâmpite”:
Îl așteptam pe Mihai să iasă de la kaufland. Plictisiți de atâta nemișcare și toropiți de căldură, eu și câinele zăceam pe iarbă (verde de la vest), la umbră. La un moment dat m-am gandit că ar trebui să preiau inițiativa, să inviorez puțin atmosfera. M-am ridicat din iarbă, am rupt un con de brad (con mic, verde, crud) și m-am gândit să îl arunc în sus, apoi să îl șutez, să se poată juca Bruno cu el. Toate bune și frumoase până la partea cu șutul. Eu nu-s mare fotbalist, dar de obicei figura asta îmi iese perfect.
Câinele, credincios și mereu atent numai la mine, s-a băgat prea aproape tocmai când conul aruncat în sus cobora vertiginos spre piciorul meu. Impactul a fost atât de puternic încât eu m-am ales cu o durere de picior, iar câinele cu buza spartă. A rămas o clipă uimit, neștiind ce se întâmplă (doctore) și de ce, apoi s-a comportat ca și cum nimic nu se întâmplase, deși buza îi sângera. L-am luat în brațe și i-am spus de mii de ori că nu am vrut, că am doar idei tâmpite uneori. Pur și simplu uitasem că el rar se uită la jucărie înainte de a se uita la mâna mea, la piciorul meu, la partea de corp cu care mânuiesc jucăria.
Idei tâmpite…
#spitalul9sectiaagitati
Data viitoare promit să folosesc o jucărie adevărată, care să nu îmi rănească bietul câine.
Astfel de accidente au loc tot timpul intre om si caine, caci numai cine nu se joaca nu poate gresi fara intentie. Dar noi trecem usor peste episoadele de acest gen. S-a intamplat ca Bruno sa ma tranteasca la pamant, sa vina in viteza spre mine si sa ne lovim cap in cap (atunci am vazut mii de stele verzi), dar nimeni nu se supara.
Mamica neatenta! Noi avem tot timpul mingea preferata la noi. Zi preferata pentru ca sufrageria mea este lina de jucarii pentru Piki(are peste 10 mingi de marimi, culori si texturi diferite, un urs mare de plus, alti ursuleti mai mici, oase jucarie etc. Atunci cand fac curat si le strang, sta langa dulap si plange dupa ele. Dupa ce i le imprastii din nou pe covor, cred ca le numara si, daca lipseste vreuna, se agita pe langa dulap pana o caut si i-o dau.
Ferice de voi! Pentru coltii lui Bruno inca nu s-au inventat jucarii. Sau nu le-am gasit noi… Nu ti-as putea spune cu exactitate cati bani am cheltuit pana acum pe asa ceva. Nici cate au fost in total. Dar iti pot spune ca, dintre toate, singura jucarie care a rezistat si continua sa reziste, desi acum e gaurita si fara cativa tepi, este mingea de aici. :)))) https://vienela.ro/festin-duminical/