Ce înseamnă când îți iese în cale un preot
Exista un grup de fete pe vremea când eram la liceu, multe dintre ele venite din satele învecinate, în care eu mă simţeam în plus. Nu aveam nimic de discutat cu ele, mi se păreau chiar puţin cam bleguţe, ca să nu fiu dură şi să spun altfel. Dar erau vesele şi foarte vorbăreţe, iar asta mă atrăgea ca un magnet şi mă făcea să îmi doresc integrarea în grupul lor. “înseamnă iese cale preot” – să vorbim despre superstiții.
Ce aveau ele deosebit? Aveau superstiţii. Multe. De multe feluri. Credeau în tot felul de semne, iar eu mă simţeam exclusă dintre ele din cauză că nu credeam o boabă din ce spuneau. Nu credeam în farmece şi vrăji, nu credeam în miracole, nici în ghinion sau semne prevestitoare.
Îmi amintesc cum povesteau despre nişte femei malefice care veneau noaptea prin curţile oamenilor şi le făceau rău, mai ales dacă se întâlneau cu ele şi le priveau în ochi. Erau convinse că există vârcolaci şi spiriduşi care mănâncă seara mâncarea lăsată special pentru ei lângă zidul casei.
Degeaba încercam eu să le conving că noaptea vin pisicuţe sau alte animăluţe care găsesc farfuria plină cu mâncare şi se servesc. Nu numai că nu le puteam scoate din cap gărgăunii, dar mai eram şi privită într-un mod ciudat, de parcă aveau de-a face cu necuratul.
Aşa mi-a trecut prin dovleacul pe care îl port pe umeri să îmi inventez şi eu o superstiţie sau să îmi însuşesc una din sutele auzite pe la colege. Am căutat să fie una mai simplă, care să nu le dea de bănuit că aş minti.
Tot la ele auzisem că nu îţi merge bine dacă vezi pe stradă sau dacă îți iese în cale un preot. Preotul aduce ghinion. Mi s-a părut potrivită, nu era la fel de gogonată ca superstiţia despre spiriduşi.
Am început să mă laud la ele că am şi eu o superstiţie. Le-am spus o poveste despre cum mi s-a stricat o pereche de pantofi imediat după ce am trecut pe lângă un preot, deşi eu trecusem pe lângă o piatră încăpătânată, care nu a vrut să se dea la o parte din drumul meu.
Am fost primită imediat în grupul lor, mi-au făcut iniţierea povestind şi repovestind despre toate superstiţiile pe care le aveau ele şi familiile lor.
Nu mai eram o paria.
În timp, mi s-a format un fel de idee preconcepută pe baza coincidenţelor din viaţa mea. De câte ori îmi este foarte bine, ştiu că se va întâmpla ceva rău în viitorul apropiat. Dar asta nu este chiar superstiţie, ci mai degrabă înţelegerea faptului că fericirea nu este veşnică.
Îmi cumpăr în continuare încălțăminte ieftină și elegantă, ceea ce vă recomand și vouă.
Când vezi un preot, dacă te numeri printre credincioși, e bine să îi spui “sărut-mâna, părinte!”.
Dacă nu ești credincios, dar ai superstiții legate de preoți, poți încerca să cauți rapid cu privirea un polițist.
Dacă nu ești nici credincios, nici superstițios, îți poți vedea liniștit de drum.
Pentru mai multe detalii, aruncați-vă un ochi pe comentariile lăsate de alți cititori, puțin mai jos.
Tu ce crezi că înseamnă când îți iese în cale un preot?
Arakelian a lăsat un comentariu foarte interesant – “Acum mulți ani, în tinerețe, un preot mi-a spus un lucru magnific: inamicul creștinismului nu sunt anti-creștinii, ci superstițiile. Creștinismul se bazează pe dragoste și cunoastere, superstiția pe frică și neînțelegere.
Setea de cunoaștere, de înțelegere, anihilează orice superstiție.”
Ce înseamnă atunci când îți iese în cale un preot: Semnificații și Reflecții
În drumul vieții noastre pline de provocări și întrebări, se întâmplă uneori să ne confruntăm cu situații aparent coincidente sau semne, care ne invită să ne gândim mai adânc la sensurile lor. Un astfel de moment este atunci când ne intersectăm cu un preot în calea noastră. Aceasta poate fi o experiență surprinzătoare și poate ridica diverse întrebări și gânduri în mintea noastră.
Înainte de toate, merită să ne amintim că interpretarea acestor întâlniri este subiectivă și personală. Pentru unii, întâlnirea cu un preot poate fi pur și simplu o coincidență, în timp ce pentru alții poate reprezenta un semn sau o invitație la introspecție. Iată câteva moduri în care o astfel de întâlnire poate fi privită:
1. Ocazie pentru reflecție spirituală: Un preot este adesea asociat cu spiritualitatea și cu conexiunea cu divinul. Întâlnirea cu un preot poate provoca o perioadă de auto-reflecție și meditație asupra propriei noastre viață spirituală și credințe.
2. Ghid pentru decizii morale: Un preot are de multe ori rolul de a ghida și sfătui comunitatea sa în privința aspectelor morale și etice. Întâlnirea cu un preot poate sugera că suntem în fața unor decizii importante și că ar trebui să acordăm atenție valorilor noastre și principiilor morale.
3. Semn de încurajare: Pentru unii, întâlnirea cu un preot poate fi interpretată ca un semn de încurajare din partea divinității sau a universului. Poate fi privită ca o confirmare că suntem pe drumul potrivit sau că suntem susținuți în momentele noastre dificile.
4. Moment de rugăciune sau cerere de sfat: Întâlnirea cu un preot poate inspira dorința de a participa într-o rugăciune sau de a cere sfaturi pentru problemele curente sau pentru alegerile importante din viață.
5. Șansă de a împărtăși: Pentru unii, preoții sunt văzuți ca ascultători înțelepți și compasiune, capabili să ofere un umăr de sprijin. Întâlnirea cu un preot poate fi o ocazie de a împărtăși gândurile, îngrijorările sau bucuriile noastre.
6. Conexiune cu tradiția și istoria: Preoții reprezintă adesea tradiția și istoria religioasă a unei comunități. Întâlnirea cu un preot poate aduce în prim-plan legătura noastră cu rădăcinile noastre și cu valorile care ne-au ghidat.
7. Simplă coincidență: Nu în ultimul rând, întâlnirea cu un preot poate fi pur și simplu o coincidență. Cu toate acestea, chiar și o coincidență poate avea un impact asupra modului în care ne raportăm la propria noastră viață și la lumea din jur.
În final, ceea ce înseamnă când îți iese în cale un preot este puternic influențat de perspectiva personală, credințele și contextul fiecărei persoane. Indiferent de interpretare, o astfel de întâlnire poate fi o ocazie de a ne conecta cu partea noastră spirituală, de a ne întreba și de a ne pune în discuție propriile valori și trăiri interioare.
Daca unii au superstitii tembele, nu inseamna ca toate superstitiile sunt tembele. Si a fi superstitios nu inseamna neaparat a crede in varcolaci si/sau fantome.
Iar superstitiosi sunt si cei care cred in noroc, gen obiecte norocoasa, cruciulite norocoase & stuff.
Articolul tau are o tenta negativa la adresa superstitiilor. Ok, nu crezi in ele, dar oare toti cei care cred sunt “bleguti”? Am dubii :)
Asta este parerea mea, formata datorita educatiei primite de la parinti. Probabil in acest moment si tu crezi despre mine ca sunt ‘bleguta’, din cauza ca eu nu cred in:
SUPERSTÍȚIE, superstiții, s. f. Prejudecată care decurge din credința în spirite bune și rele, în farmece și vrăji, în semne prevestitoare, în numere fatidice sau în alte rămășițe ale animismului și ale magiei; p. ext. practică superstițioasă. – Din fr. superstition, lat. superstitio. :-P
Si traiesc cu impresia ca nu ai citit tot. :-P
Am tot auzit aceasta acuza. Este problema voastra, a fiecaruia din voi, ce credeti. Eu nu am cum sa dovedesc ca am citit sau nu in intregime articolul. E vorba doar de a crede in cuvantul meu.
Revenind la articol: nu am spus ca esti bleguta. Cuvantul potrivit, si sper sa nu te jignesc, este nitel ingamfata. Ii consideri bleguti pe cei care cred iar tu te consideri superioara lor. Faptul ca te iei de superstitii (unele-s tembele de-a dreptul, recunosc) e ok. Faptul ca te iei de cei care cred in ele nu mai e bine.
Si ca sa-ti dau un exemplu: cum explici faptul ca cele mai multe accidente de masini au loc in data de 13? Statistic e verificat, explicatia lipseste. Sau ma rog, unii considera ca ar lipsi :)
Daca tu imi arati o statistica OFICIALA care sa iti dovedeasca spusele, ca cele mai multe accidente au loc pe data de 13(oare si cele mai grave? ), eu sunt dispusa sa imi retrag cuvintele si sa imi cer scuze.
Eu nu m-am simtit deloc jignita cand m-au privit ca pe o pacatoasa, pentru ca nu eram de acord cu spusele lor.
Problema mea nu e daca cineva crede sau nu in superstitii. problema mea e cand cineva JUDECA pe cei care cred. Atata tot.
Si ieta aici ce ziceam :)
vineri 13 :) pam-pam :)
si inca ceva , tot despre vineri 13 :)
astept comentarii :D
Pai e extrem de simplu. Statistica e prost facuta. De fapt poti matrasi si manipula statistica sa arate ce vrei tu, de aia e si numita “curva” :D. Fiindca multi o violeaza de vai de capul ei. Pe langa astia, medicii sunt binecunoscuti ca n-au habar de statistica (de unde si angajeaza cate un matematician – grupurile mai serioase) si ca o fac cumplit de prost (e hiba la multe articole medicale, chiar si din reviste stiintifice serioase, ceea ce Daily Telegraph nu e). O poti manipula folosindu-te de componenta grupului (de genul faci o statistica privitoare la oase rupte pe bicicleta intr-un grup de femei cu osteoporoza, dupa care urlii ca bicicleta rupe cele mai multe picioare din univers si ca si miriapodul ar merge pe burta de chin si jale). Astia au avut un lot prea mic pentru a avea valoare statistica. Marimea lotului statistic (si cat e de “random”) face toata diferenta. In plus, hai sa fim seriosi de cand e Daily Telegraph revista stiintifica? Daca asa o statistica ar fi putut vreodata trece vreun proces de peer-reviewing ar fi fost publicata in Science sau Nature, fiindca ar fi fost simpatica si cu siguranta indelung citata. Cum probabil n-ar trece de nici un reviewer cu mai mult de 10 clase si competente matematice minime, a ajuns in revistute de chiosc.
Emil a preferat sa intre pe mess, i-am raspuns acolo ca ceea ce imi arata nu este statistica oficiala. Multumesc pentru interventie, Vladimir.
La mine e invers. Eu aduc ghinion popilor :D. In mod repetat :)) Am niste posturi edificatoare pe blog. Prin 2010 cred :P
:)) Le voi cauta. :))
Un popa se neutralizeaza cu un militian, sa stii.:)
Si daca tii degetele incrucisate, alungi ghinionul. :-P
Nu cred in tampenii de genul! Daca iti taie calea o pisica neagra mergi 3 pasi inapoi…daca spargi oglinda, daca treci pe sub scara si multe alte chestii…mi se par la fel de absurde ca “vrajitoarele” care iti ghicesc viitorul si toate din aceiasi categorie. Pur si simplu…nu cred in tampeniile astea pentru ca mi se par absurde[-(
Doamne, Zdwuby, nu mai folosi cuvinte dure, vom fi aspru judecate. :))
Nici eu nu cred in superstitii. Tema “superstitii” este vasta si nu cred ca este cazul sa o dezvolt eu aici.
Eu cred ca exista o balanta in tot ceea ce traim: bine-rau, fericire-nefericire etc.
Tot in legatura cu povestea ta: trebuie sa facem concesii pentru a obtine ceea ce ne dorim si nu intotdeauna este usor. Compromisul poate fi mai mic sau mai mare ( masurabil dupa propriile reguli sau ale societatii ). Asa este viata !
Eu am acceptat acel mic ompromis si nu mi-a parut rau. M-am ales cu niste prietene bune, care mi-au fost alaturi si pe care inca le indragesc, cu toate superstitiile lor.
Ce imi place superstitia ta:))
:)) Asa am intrat eu in randul lumii. :))
“De câte ori îmi este foarte bine, ştiu că se va întâmpla ceva rău în viitorul apropiat.” —
Asta suna mai degraba a pesimism.
Nu este pesimism. Pur si simplu viata nu este mereu roz, mai apar si zile intunecate, care par negre dupa ce dispar momentele placute, cand suntem nevoiti sa ne confruntam cu diverse probleme.
nu e peeimism, ci fatalism. Fatalismul face parte din ADN ul românesc.
De câte ori îmi este rau, astept sa se intample si ceva bun. Nici asta nu e o superstitie doar ca ma gandesc ca seria ghinioanelor se sparge si ea odata si-odata :) Problema e ca mie imi merge rau de prea mult timp…
Nu sunt superstitioasa, n-am fost niciodata…ca si tine.
De ce s-a suparat Emil asa? :) Ca n-ai atacat pe nimeni…
Mie nu mi s-a parut de loc ca s-a suparat, ci cred ca doar a vrut sa clarifice ca oamenii cu tendinte sa aiba superstitii nu au neaparat un IQ mai mic sau nu sunt neaparat mai apatici din fire (nu stiu exact ce inseamna “blegut”, dar parca Vienela a descris acele fete ca fiind un grup vesel si vorbaret, deci nu cred ca era vorba de apatie).
In Islanda, daca tricotezi in pragul usii spre safrsitul iernii risti sa aduci o iarna mai lunga peste tot satul, si daca versi un pahar cu lichid din greseala precis iti va veni in vizita ff curand un betiv !
Nu mai vorbesc daca mergi la o nunta in Suedia si ti se rastoarna felia de tort pe o parte in farfurie (in loc sa stea drept) atunci cand iti este servita, nu o sa mai ajungi sa te casatoresti niciodata ! Si daca iti pui cheile casei/masinii pe masa asta aduce nenoroc, (pt ca asa obisnuiau prostituatele de pe vremuri sa isi anunte disponibilitatea pt eventuali clienti prin taverne, isi puneau cheile de la apartament/casa pe mesele lor proprii sau pe tejgheaua barului, si ulterior parintii care doreau sa isi fereasca fetele de o soarta sau o asemanare atat de tragica insa, ei fiind reformati, le era cam jena sa le spuna de ce nu e frumos sa isi lase cheile pe masa, au inceput sa le spuna doar ca aduce nenoroc, si asa s-a transmis de cateva generatii bune incoace).
P.S. Mie in general imi plac coincidentele si chiar le consider de bun augur…cred ca si asta e o superstie, pt ca coincidentele sunt, prin definitie, de fapt total intamplatoare si nu inseamna nimic deosebit !!
Iar despre pisici, mie nu imi pasa daca in Yorkshire daca ai o pisica neagra in casa iti va veni marinarul din familie acasa teafar sanatos, nici daca in Anglia in general o pisica neagra intr-o sala de spectacol anunta un mare succes de casa, sau daca iti trece prin cale fie in Anglia fie in Japonia chiar iti anunta noroc, eu personal tot nu pot sa le sufar nici pe alea negre nici pe cele de alte culori, pt ca am ailurofobie, (teama de pisici ultra-exagerata vecina cu superstitia, dar macar bine ca le suport pe cele din desenele animate).
Robert, vezi ca acum ma supar eu. Eu iubesc pisicile ;) :))))
Aoleo Rudolph, pai in Islanda …e real!! Daca consideri ca se pune si o bucla de feed-back pozitiv, adica sotul varsa paharul fiindca-i beat mai mereu si tot el e betivul ce se intoarce acasa, atunci cred cu convingere ca putem demonstra relatia de cauzalitate la un nivel semnificativ. Doar ca atunci, o data ce o demonstram, pierde valoarea de superstitie. Trist. :D
Un pic si-a iesit Emil din ale lui :) El comenteaza extrem de rar ;)
Elly, pe blogul meu este a doua oara cand comenteaza. :))
Ba da, Rudolph, se cam suparase, tocmai pentru ca nu citise cu atentie.
Toate popoarele au superstitii, unele mai haioase ca altele. :))
Nu este nici superstitie, nici pesimism, este doar intelegerea realista a vietii.
Pentru ca am folosit cuvantul “blegute”, referindu-ma la colegele mele. Ele nu s-au suparat, el da. :))
Vinerea 13, ca si martea cu trei ceasuri rele, sunt niste zile obisnuite pentru mine. N-am avut pare de ghinioane sau de alte intamplari fatidice in zilele astea. Cu pisicile sunt prietena, chiar si cu cele negre. De preoti nu prea ma lovesc la tot pasul, ca sa-mi fac o idee daca sunt sau nu “aducatori de rele”. Asta inseamna ca sunt “nesuperstitioasa”? Nu stiu ce sa zic, am alte temeri sau credinte la limita rationalului, care nu fac parte din categoria superstitiilor populare… :)
Ma gandesc la bietele preotese, ce viata grea au si cate ghinioane, vazand preoti in fiecare zi. Desi am o prietena preoteasa si nu pare deloc nefericita, ba din contra. :))
“Dar asta nu este chiar superstiţie, ci mai degrabă înţelegerea faptului că fericirea nu este veşnică”
Mai degraba ca universul este guvernat de o lege: a echilibrului.
Se poate spune si asa. Ai dreptate, Nice.
un cap de motan mort in cupa unui excavator, ce-o fi insemnand ?
Inseamna ca iar s-a imbatat Dorel si a dat peste pisica sefei de santier. ;)
Le-am auzit si eu pe toate, unele chiar din familie, insa nu am putut sa cred in asa ceva. Gandind logic, majoritatea sunt niste nonsensuri crase, mai ales astea care implica obiecte inventate relativ recent in istoria omenirii.
Si apoi, daca exista intr-adevar semne prevestitoare ale nenorocirilor prefer sa nu le cunosc. De ce as sta cu mintea incordata pentru ca maine s-ar putea sa dau coltu’ cand mai bine traiesc linistit azi?
Acum imi amintesc ca uneori imi spunea mama sa am grija pe unde merg, ca m-a visat urat. De bine ce spuneam ca ai mei nu aveau superstitii.
Iti dai seama ca cei care cred in astfel de semne sunt ca si bolnavii cronici, care stiu cam cat mai au de trait si ce ii asteapta? Un cosmar.
Ce sa mai zic de cei ce studiaza zilnic horoscopul …
Mie imi place horoscopul chinezesc mai mult decat ala clasic europeean. Mi se pare chiar mai nuantat si mai adevarat ! (desigur, pt ca il simpatizez eu personal mai mult, nu ca ar fi neaparat asa in mod obiectiv). Ala indianul e asa de complicat ca efectiv nu il inteleg de loc ! Uite, pt cine vrea sa se chinuie sa citeasca despre ala indianul, ca zau nu stiu daca e asa de cunoscut in Romania
In general eu am decis in mod cat se poate de practic sa cred in superstitiile care-mi plac, majoritatea celor presupus aducatoare de noroc, de ex gasirea unui trifoi cu 4 foi, si sa NU cred in alea care nu-mi plac, de ex cu cifra 13 posibil aducatoare de ghinion !!
:)) Si cel cu floricelele de liliac, sa nu uitam. :))
Si se aboneaza la tot felul de publicatii pentru a nu rata noutatile. :))
sunt bestiale superstitiile astea!!
Acum multi ani, in tinerete,un preot mi-a spus un lucru magnific: inamicul crestinismului nu sunt anti-crestinii, ci superstitiile. Crestinismul se bazeaza pe dragoste si cunoastere , superstitia pe frica si neintelegere.
Setea de cunoastere, de intelegere, anihileaza orice superstitie.
Cand eram micuta, micuta, copiii de la bloc spuneau ca vei avea noroc daca prinzi puful de papadie. Daca ai stii cat am alergat dupa acei pufuleti… si cati am prins… si cate dorinte mi-am pus… Ar trebui sa fiu cel mai norocos om de pe pamant. :)))))))
Nu trebuia să faci trei paşi înapoi, sa scuipi în sân, să te întorci de trei ori?
Doar câteva exemple :)
Pentru popa trebuia sa vezi repede un militian. :))
Asta cu scuipatul in san e buna cand iti taie calea o pisica neagra. :))
Pai şi ce era greu?
Luai trei pietre de pe jos şi spărgeai câteva geamuri.
Imediat apărea şi un miliţian! :D
Ah, da. Am uitat cat de repede apar la asemenea cazuri “grave”. :))