Sunt un copil oarecare din Ploieşti şi le vorbesc astăzi celor care au fost cândva copii în acest oraş sau în oricare alt loc. Am convingerea că doar ei mă pot înţelege şi sprijini, pentru ca eu şi ceilalţi copii să ne putem bucura pe deplin de copilărie (în condiţii de maximă siguranţă) şi de micile detalii ce fac ca un oraş să fie frumos, curat, atrăgător. Vă amintiţi zilele copilăriei voastre? Mai tineţi minte că nu existau locuri de joacă special amenajate pentru voi? Haideţi să dăm pentru o clipă timpul înapoi, să vedem cum era pe atunci…
Oraşele erau cenuşii, terne, murdare. Existau puţine parcuri şi acelea erau neîntreţinute, cu bănci neconfortabile, iar coşurile de gunoi erau aproape inexistente. Cei responsabili cu întreţinerea oraşelor nu îşi dădeau seama că micile detalii aduc frumuseţe unui oraş (în unele zone ale ţării încă mai arată aşa oraşele, din păcate). Părinţii nu puneau mare accent pe echipamente tematice de joacă sau pe jucării, ca parte din procesul de relaxare, învăţare şi educare a copilului. Eraţi liberi să alergaţi pe oriunde vă doreaţi, lucru ce părea ademenitor la prima vedere. În mijlocul străzii cu mingea sau agăţaţi cu săniile de maşini, în spatele blocului, printre molozul rămas de la construcţii şi şobolanii ce mişunau după gunoaie, pe lângă calea ferată, în căutarea unui strop de verdeaţă. Eraţi copii ai betoanelor, ca şi mine, dar vă puneaţi vieţile în pericol clipă de clipă, nesupravegheaţi, cu cheile atârnate de gât.
Aşa cum voi aveţi acum oraşele voastre frumoase, occidentale (sau ar trebui să aveţi, dacă aţi colabora cu Art Decor), cu mall-uri şi piscine, cu baruri şi restaurante, cu foişoare şi mese de şah, cu pergole şi rastele pentru biciclete, aşa ne dorim şi noi, copiii, să avem oraşele noastre miniaturale, în care să ne relaxăm când ieşim de la grădiniţă sau de la şcoală, să învăţăm despre lumea înconjurătoare şi despre joaca în echipă. Ne dorim parcuri dotate cu echipamente de joaca, locuri în care să fim în siguranţă, decoruri care să ne stimuleze curiozitatea şi imaginaţia. Avem nevoie de sprijinul vostru, al celor ce aţi fost cândva copii, să ne înţelegeţi nevoile şi să găsiţi cele mai bune soluţii.
În Ploieşti, ca şi în alte oraşe ale ţării, există parcuri şi locuri de joacă special amenajate, însă multe dintre ele sunt construite din materiale ce nu rezistă la schimbări de temperatură şi nu sunt lucrate în aşa fel încât noi, copiii, să fim în siguranţă. Unele parcuri nu sunt împrejmuite, altele nu au asfalt gumat, iar multe sunt plictisitoare din cauza faptului că par trase la indigo. Ne-aţi putea ajuta voi, cei ce aţi fost cândva copii, să ne putem bucura de echipamente tematice de joacă, aşa cum sunt cele proiectate şi realizate de către Art Decor? Ne puteţi ajuta să avem un oraş frumos, un oraş cu care să ne mândrim şi care, prin toate aceste mici detalii, să impresioneze localnici şi turişti?
Vă rog să ascultaţi glasurile copiilor din Botoşani, Bistriţa, Săcele, Holbav. Ei vă pot confirma spusele mele: avem nevoie de locuri de joacă în care să fim în siguranţă şi care să ne atragă prin tematică, aşa cum se întâmplă deja la ei în oraşe, datorită Art Decor. Copiii din întreaga ţară au nevoie de oraşe curate, frumoase, de părculeţe, de jucării şi echipamente de joacă moderne, bine lucrate. Ne dorim castele cu turnuri, cetăţi, vapoare, avioane, autobuze, poduri, tobogane legate de castele, ca un fel de ieşiri de siguranţă, ne dorim căsuţe pentru joacă, leagăne, balansoare, figurine pe arc, plase de căţărat, punţi mobile, poduri tubulare, panouri pentru escaladă, trambuline şi chiar echipamente de joaca pentru interior, pe care să le folosim în zilele ploioase.
Puteţi face în aşa fel încât fiecare oraş sau sat al ţării să fie înfrumuseţat prin mici detalii şi să aibă echipamente de joacă tematice? Să nu vă fie teamă. Aceste echipamente încap chiar şi în zonele libere ale complexelor rezidenţiale, în spaţiile dintre blocurile de locuinţe ale cartierelor, în curţile particulare, oriunde am dori. Art Decor vă stă la dispoziţie cu servicii de consultanţă şi proiectare, lucrări complete de amenajare, servicii de mentenanţă, toate la standarde europene, perfecţionate în cei 13 ani de experienţă. Vă rog să luaţi în calcul şi faptul că pe decorurban.ro, site-ul ce aparţine Art Decor, găsiţi foarte multe alte detalii, inclusiv cele legate de reduceri, de preţurile ce vor fi amortizate prin îndelunga folosire, căci fiecare echipament de joacă are un termen lung de garanţie. Voi, cei ce aţi fost copii cândva, puteţi face în aşa fel încât Art Decor să devină partenerul copiilor, al adulţilor , dar şi al oraşelor din întreaga ţară?
Abia că ceea ce povesteşti tu despre echipamentele de joacă reprezintă o anormalitate prin oraşele patriei. Din păcate, nu s-a schimbat mare lucru, în afara faptului că există şi clădiri moderne şi geamuri termopan aproape peste tot, dar în privinţa locurilor de joacă pentru copii sunt nişte încercări timide, cu două leagăne şi un balansoar în zonele ceva mai verzi. Iar acestea sunt frecventate doar de copii mici însoţiţi de mămici. Pentru copiii de peste 7 ani nu găseşti mai nimic.
In Ploiesti avem multe parculete, insa doar unul pare mai rasarit. In rest, ba sunt prea mici, ba la strada si neingradite, ba pline de praf si mizerii, ba cu doua leagane, cum spui tu… :)
Hai sa iti spun un secret: din pacate, tot mai multi copii de peste 7 ani prefera calculatoarele… ;)
Ei uite că în Tecuci, poate din întămplare, aveam două locuri de joacă (1975) în imediata apropiere. Tobogan din ciment, lustruit de atâta frecat, leagăne, groapă de nisip, etc.
Noi aveam in fata blocului o gradinita dotata cu groapa de nisip, tobogane, leagane, bancute, foisor…, dar nu primeau la joaca decat copiii din gradinita. Noi eram nevoiti sa asteptam ora 17, sa se inchida portile. Asa am invatat cum se sare gardul. :)))
Si noi avem in Brasov locuri special amenajate pentru joaca si relaxare.
La Campina stiu ca mai este un parc reusit, insa cu plata la intrare.
In Craiova se pune prea amre accent pe locurile de joaca pt copii si prea putin pe adevaratele probleme (de exemplu cainii care se gasesc in aceste locuri). Trebuie sa existe un echilibru, speram la mai bine. :D
Ah, da, uitasem de caini. Mie imi plac mult, dar nu mi se pare normal sa se amestece cu copiii care alearga prin parcuri, mai ales daca nu sunt foarte blanzi…
De acord cu Javra, pentru copiii peste 7 ani nu exista mare lucru…poate daor parcurile mari
Pentru cei de peste 7 ani ar fi potrivite plase de catarat si panouri de escalada, poate si miniterenuri de baschet, volei… Dar cine sa le faca?
Chiar sunt importante locurile de joaca pentru copii intr-un oras, si mai ales e important sa fie facute in conditii de siguranta pentru cei mici, deci trebuiesc lasati profesionistii sa se ocupe.
S-a intamplat sa vad undeva, langa Ploiesti, intr-un parc privat, cum o chestie mare, gonflabila, s-a dezumflat in timp ce copiii erau sus, undeva cam la inaltimea etajului doi. Am tras o spaima…
Spatiile special amenajate pentru copii sunt foarte importante. Decat sa-i stim pe strazi, mai bine intr-un astfel de spatiu!
Da, e absolut adevarat.
of. de Ploiesti ce sa spun….
sunt foarte dezamagita de spatiile verzi, de joaca nu mai spun ca nu exista.
cum sa faci dintr-un bulevard pe timp de weekend loc de promenada?
pe vremuri era un oras frumos cochet si curat. a fost orasul copilariei mele
acum… sunt total dezamagita.
mai ales ca din cate am observat e un adevarat santier :)))
Din pacate, spatiile verzi sunt tot mai putine si tot mai mici, cel putin asta e impresia mea.
Ideea cu loc de promenada nu este chiar rea. Bulevardul castanilor este cel mai frumos loc al Ploiestiului.
Pai e santier pentru ca erau distruse strazile din cauza tramvaielor. Sa vezi ce frumos va fi la primavara. Am vazut ca deja anumite tronsoane sunt finalizate si arata bine. :) Poate ne vedem in primavara pe aici. Promit sa nu te mai duc la blogmeeturi si conferinte, ci pe bulevard, la o inghetata. :))
Multe spatii sunt lasate de izbeliste, parcuri care odinioara chiar daca nu aveau spatii de joaca special amenajate aveai unde sa pasesesti, nu prin “boschetarie”, miroseai o floare.
De curand s-a facut in Galati un parc langa Faleza, nu e de mirare de ce e suprapopulat. E foarte fain!
Noi avem, pe langa renumitul parc din Sala Sporturilor, un singur parc care este pe placul meu. Are multa verdeata, zone cu flori, zone pentru adulti, cu aparate de gimnastica, dar si multe zone pentru copii, cu tot ce inseamna un parc interesant. Din pacate, a fost amenajat intr-o zona marginasa a orasului (langa gara de vest), unde putina lume ajunge. De cate ori am trecut pe acolo, parcul era aproape gol, desi are atatea de oferit. :(
La noi s-a făcut un mini loc de joacă pentru copiii. M-am bucurat teribil pentru copiii vecinilor. Fiica mea a spus că din păcate pentru ea iniţiativa primăriei a sosit cu cel puţin 10 ani prea târziu :)) Dar mie îmi place să mă aşez pe bănci şi să mă uit la micuţi cum se joacă. Îmi pare rău că există şi tineri, adolescenţi frustraţi probabil, care strică cât pot de mult. Ce pot să spun? Ii avem aşa cum îi creştem. Se pare că pentru educaţia unui copil e nevoie de-un sat întreg, dar nu ştiu dacă sintagma funcţionează cu un oraş întreg :)
Ha, ha, asa imi spune si baiatul meu cand vorbim despre parcurile din oras. De ce nu le-au facut mai devreme, cand era si el mic? :)))
Eu nu pot rabda si le atrag tinerilor atentia cand ii vad asezandu-se in leaganele destinate copiilor. Sigur, s-a intamplat si sa fiu injurata din acest motiv, insa sper sa le fi ramas ceva in minte si sa nu repete greselile. :(
Fratele meu spune că, în marea majoritate, legănele ar trebui să reziste la peste 100 de kg., cel puţin aşa sunt făcute. Necazul nu e că se strică leagănele, ci că sunt în stare să vandalizeze şi să strice podeţele şi să scoată lemnul prins în holtsuruburi. Dau cu piciorul şi îl rup dacă altfel nu pot. Şi pe noi ne-au blagoslovit poate în sinea lor, dar până acum au fugit şi nu i-am auzit cel puţin vorbind urât – tot ei, cei care sunt de vină. Dar pe undeva şi primăria este vinovată. La noi lângă frumusetea de mini-parc pentru copiii nu s-a pus nici un felinar, un lămpaş, o lumină cât de mică- Aşa că de cum se întunecă forfotesc şi numai prostii fac, profitând de faptul că nu-i vedem şi nu-i putem recunoaşte.
Asa este… Leaganele, cand sunt distruse, se vede clar ca au fost lovite, nu rupte sub greutate… Dar tot cred ca adolescentii ar trebui sa aiba propriile lor spatii, separate de ale celor mici, pentru binele tuturor…
Acum imi dau seama ca nici parculetul de langa blocul meu nu este iluminat seara… :(
fiecare oraș are ceva al lui…chiar dacă pare diferit sau nu chiar pe gustul nostru…
Sigur, nu contest… Mai ales daca le privim prin ochii amintirilor, daca ne leaga cate ceva de un anumit oras… ;)
Si in Arad exista locuri de joaca pentru copii. Din pacate, sunt folosite de multe ori de copii mai mari, care prefera sa lase mormane de gunoaie in urma lor. Asta atunci cand nu le distrug.
Fix asa se intampla in parculetul din cartierul meu… Daca treci dimineata pe langa el, poti vedea milioane de chistoace, bidoane de bere, leagane distruse… :(
Un oraș își dă practic ”notă” după cum sunt amenajate spațiile de joacă pentru copii. Te felicit pentru articol! :)
Intr-adevar, daca nu ne ingrijim de ceea ce le este necesar copiilor, e clar ca nu ne ingrijim de viitorul nostru…
Iti multumesc frumos, Mirela!
Un articol minunat!
Multumesc mult, Gabriela!
Un oras cu locuri și parcuri de joacă pentru copii înseamnă grijă pentru aceștia.
Chiar asa este. Pacat ca nu toti edilii inteleg, pacat ca noi nu le explicam…
Am și eu un locșor unde cu ”echipamente tematice” și ” echipamente de joacă” și Art Decor , l-aș face de poveste.
Hi, hi, mie pana si locsorul imi lipseste… :)