Skip to main content

Zorii unui nou început

Ajunsese să creadă cu tărie că este un mic Lord al Întunericului, egoist, nepăsător, imprevizibil şi puternic. Făcea doar ce avea el chef să facă, şi doar atunci când avea chef. Cu cât alţii insistau mai mult, cu atât el se opunea, nervos şi sfidător. “Era spre binele lui? De unde ştiu alţii care este binele lui? De unde ştiti voi, fiinţe mărunte, ce îşi doreste de la viaţă Octavian Albişteanu? Cine v-a spus vouă că mi-ar fi mai bine dacă aş trăi aşa cum trăiţi voi? Acesta este drumul meu, ales de mine, pietruit de mine şi pe el voi merge mereu, chiar de voi trăi mai puţin!”

Octavian nu avea decât o slăbiciune: femeia ce i se cuibărea în braţe în zorii zilei, când el se întorcea acasă pe şapte cărări, agitat şi dornic de căldură. Pentru ea se certa cu ceea ce rămăsese din familia lui, după ce tatăl îi murise. Pentru ea îşi păcălea prietenii, în încercarea de a smulge de la ei bani pentru o prăjitură. Pentru ea rămânea câteodată seara în casă, dezlegând cuvinte încrucişate, citindu-i din Schopenhauer şi vorbindu-i despre ceea ce ea îşi dorea să audă: un viitor strălucit, în care amândoi ar fi urmat o facultate şi ar fi arătat lumii că s-a înşelat.

A simţit că turbează în ziua în care femeia, slăbiciunea şi forţa lui, l-a anunţat că pleacă. Micuţul Lord al Întunericului, lovit în inimă şi în amorul propriu, a trântit, a bufnit, a înjurat şi a plâns, dar nimic nu a convins-o. Era sătulă de minciuni, de promisiuni deşarte, de nopţi pierdute pe la prieteni şi de zile irosite în moliciunea patului. S-a strâns pentru ultima dată la pieptul lui, într-o îmbrăţişare fierbinte, într-un sărut mut, înlăcrimat, devastator şi a plecat fără să se uite în urmă.

 

poteca intunecata a vietii

Octavian s-a adâncit în umbra întunecată lăsată de femeia ce îl iubise pasional. În sinea lui, a condamnat-o şi a iubit-o mai mult. Poteca vieţii lui a devenit mai neagră, atât de neagră, încât miezul nopţii părea luminos, strălucitor. Mult timp a stat încuiat în casă Lordul Întunericului, mult timp a aşteptat ca bătrâna mătuşă să îi aducă mâncare şi să îi facă ordine în vizuină. Citea şi fuma, fuma şi citea, iar în fumul de ţigare îşi vedea femeia, îi vedea forma, îi urmărea mişcările graţioase şi i se părea că îi citeşte reproşul din priviri.

 

in fumul de tigare

 După câţiva ani, o ceartă serioasă cu mătuşa, un fel de grevă a foamei şi un răsărit de soare prins din întâmplare, l-au trezit din coşmarul în care se adâncise. Octavian a renunţat la prietenii de noapte, s-a înscris la facultate, s-a mutat din oraşul în care suferise atât de mult şi a încercat să uite. Plăcerea banului câştigat cu sudoarea frunţii l-a vrăjit. Îi dovedise mătuşii că trântorul din beznă a dispărut. Acum îşi putea căuta femeia, putea încerca să o aducă înapoi, în viaţa lui, măcar pentru o noapte, o noapte magică, o noapte cât o viaţă, ca un nou răsărit.

Zorii unei vieţi noi luminau în culori trandafirii cerul micuţului Lord. Atâta strălucire, atâtea culori şi atâta parfum nu întâlnise niciodată. Era legat de o mică şi nevinovată superstiţie: avea o broscuţă ţestoasă, un bibelou ce îl ajuta să facă tot mai mulţi bani. Când pleca de acasă, scotea din gura ţestoasei bănuţul fermecat şi îl băga în portofel, iar la întoarcerea acasă îl aşeza la loc, lăsându-l în grija broscuţei. Simţea în jurul lui mirosul oceanului din care ieşise broscuţa. Ca într-o prelungire a visului, Octavian folosea Bvlgari Aqua, un parfum intens şi vibrant, ce amesteca arome de grapefruit, plante marine, rozmarin şi cedru.

bvlgari aqua

 Regăsirea le-a făcut inimile să bată cu putere, le-a pictat pe chipuri zâmbete radioase, le-a trezit emoţii de care nu se mai credeau capabili. Femeia picura lacrimi amare pe podeaua curată a camerei şi primele raze de soare ale zilei le făceau să pară diamante. S-au întâlnit şi s-au privit lung, cercetând ochii, şi buzele, şi imaginea de ansamblu, căutând acolo rămăşiţe ale omului de altădată, pentru a putea îmbina amintirile cu prezentul, pentru un nou răsărit, pentru zorii unui nou început.

 

rasarit

 Abia atunci i-a mărturisit femeia că mătuşa lui o alungase. Purtaseră o discuţie aprinsă, o discuţie în care mătuşa o învinuise pentru delăsarea lui, o discuţie în care femeia a acuzat-o pe mătuşă pentru tot ce se întâmpla. Cearta celor două femei a dus la ruptura dintre ei. Tânăra femeie chiar a crezut atunci că ea era piatra care îl trăgea în jos şi a plecat, lăsându-i drum deschis spre împliniri materiale.

Vă las pe voi să ghiciţi dacă ceea ce au văzut i-a mulţumit, dacă şi-au oferit şansa unei nopţi cât o viaţă şi a unei vieţi cât o noapte.

25 thoughts to “Zorii unui nou început”

  1. Femeia te iubeste, femeia te loveste . :)

    Femeia te ridica, femeia te coboara . :)

    Sursa ? Cateva nunti, botezuri la care am fost invitat !

    1. Hehehehe, iti dai seama ce circuit banal am avea fara ele? N-as vrea nici mort! Fetele sunt cel mai interesant, frumos si incitant lucru pe lumea asta :). Adaug ca si frustrant din cand in cand, dar eu zic ca genul asta de frustrari sunt sursa progresului, zau asa! :D

  2. Când ajungi cu tărie să crezi că ești un mic Lord al Întunericului, cred că trebuie să-ți asumi ceva mai mult decât egoismul, nepăsarea, toate pe un fond imprevizibil şi puternic, pecetluite cu numele de Octavian Albişteanu. He he he, bănuiesc că i-ai găsit intenționat numele ăsta, când dumnealui poate ar fi preferat Negru, Negrescu sau Negreanu! Când te vrei de-al tenebrelor, trebuie să ai niște aspirații ceva mai tari decât ”banala” facultate și banii proveniți de la o mătușă căreia să-i faci pe plac. ;) Tânăra femeie, piatră care îl trăgea în jos, alege să plece, ”lăsându-i drum deschis spre împliniri materiale.” A fi sau a avea, asta-i întrebarea! Sau mai bine câte puțin (ori mai mult) din fiecare?!
    Șansa unei nopți cât o viață cu lordul întunericului, pe numele său adevărat Octavian Albişteanu, nu știu dacă poate schimba decisiv destinul cuiva, dar hai să le dau o șansă în plus, pentru că dragostea asta e lucru mare și valoros și am înțeles că dragii de ei se iubeau la fel de mult cum iubeau perspectiva unei vieți întemeiate pe ceva ce mătușa le-a promis și iată că nu le mai dă.
    Faină scriere, Vienela, stilul tău e incomparabil! :)

    1. Parfumul ales de tine are prospețimea zorilor care te găsesc undeva, lângă o apă, e inspirat și chiar bu. Bulgari e o marcă ce nu se dezminte, dacă ajungi pe al Sephora să ceri testerul, așa descopăr și eu majoritatea miresmelor despre care scriu și numai după o atentă cercetare încep să intru în inima nevăzută a miresmei, păstrând testerul și cercetând cum se comportă parfumul pe încheietura mâinii. Și când mă ia în posesie, mă străduiesc să-l obțin, dar numai atunci. :)

  3. Hee, parfum din ala am eu! Miroase misto.
    Adica tipul s-a banalizat si s-a dus cuminte la dat cu sapa? Pacat! Mi s-a parut chiar interesant inainte sa invinga matusa.

      1. Cu asta sunt de acord, PLUS a externalizat raspunderea plecarii ei 100 % pe umerii matusii, desi era adulta, asta e ff grav, si arata tendinte sociopatice. Aceasta femeie este, dupa parerea mea, exact de tipul celei care va arde tablourile tainuite furate dintr-un muzeu important international de catre copilul ei si al lui Ocatavian in viitor.

  4. Până am ajuns să comentez am trecut prin trei faze: aceea că articolul asta e foarte aproape de stilul meu de a vedea poveştile, ştii bine ce spun; că am empatizat cu Mirela, aşa că nu aş mai adăuga nimic în plus faţă de Albişteanu..Lord al Întunericului, ca spre sfârşit să găsesc in cuvintele domnilor de mai sus personaje sociopate şi fără caracter. E clar! Fiecare vede ce vrea! Eu mi-aş dori un parfum pentru sotul meu care nu dă doi bani, nu la propriu, pe parfumuri. Şi aş mai vrea să te strâng în braţe pentru povestea asta; şi să încerc să scriu şi eu una, într-o zi, aici, aşa de încercare, deşi tot ce e parfumat mi-e străin. Prefer altfel de senzaţii. O duminică frumoasă, Vienela! Eu sunt frântă de oboseală. Şi e doar amiază!

  5. Ai stârnit patimi cu povestea ta.
    Constat că fără marea lui iubire, s-a descurcat mai bine.
    Atât că nu-l lasă inima să se descurce singur.

  6. Sincer , si eu as fi plecat.Merg pe fapte , nu vorbe , de vorbe sunt satula.
    Cat despre “binele” pe care il vad rudele si “binele” pe care ele il doresc…iar sunt satula si de asa ceva…toti stiu ce este mai bine pentru nepot , copil , frate , sora si asa mai departe.Sincer? Daca ar veni la mine matusa sau o alta ruda sa imi reproseze insuccesele partenerului de viata , as fi foc si para.Ma scot din sarite astfel de discutii.Eu nu tolerez asa ceva.Nu permit nimanui din familia mea sa se amestece in relatia mea , ca atare astept ca nici din partea partenerului de viata sa nu se amestece nimeni in troaca mea….fie ca e plina de miere sau de cacat.Tocmai de aceea as fi foarte furioasa , as apela la ajutorul partenerului sa intreb ce parere are si in cazul in care as intui , numai , ca se eschiveaza….plec lasand norisori de praf in urma.Nu imi trebuie circ si intotdeauna cacatul amestecat pute…
    Parfumul miroase foarte bine…Eu am doua parfumuri Bulgari si desi le folosesc de ceva vreme , sunt indragostita de mirosul lor.
    E de admirat ca s-au revazut si au innodat relatia…insa o ata innodata intotdeauna va arata inestetic.

    1. :lol: nu parfumul cacatului amestecat miroase foarte bine….era vorba de Bulgari :lol:…Cum a putut sa iasa din scriere! E clar : eram nervoasa! :P :D

      1. pai daca acest parfum are mosc e posibil sa miroasa si usor fecal, desigur un fecal mai fin…nu toate fecalele miros urat pt oameni, de ex am citit ca unor mame chiar le place cum miroase caca bebelusilor lor, daca e un caca normal

  7. Avand in vedere titlul, “Zorii unui nou inceput”, ma gandesc ca si-au dat cel putin sansa unei nopti pe care au dorit-o magica.

    Ca a plecat ea, a fost o.k. din punctul meu de vedere. Nu-i atarna ca o piatra de moara legata de glezne dar nici nu parea ca se deranjeaza sa faca altceva decat sa astepte ca el sa-si implineasca promisiunile. Putea sa se inscrie la facultate numai el – ca exemplu – nu se putea inscrie si in locul ei… Ar fi putut sa fie ea exemplu pentru el; se stie ca puterea exemplului e mai mare decat a vorbelor.
    Povestea e frumoasa si incitatnta si… reala.

    Viata frumoasa iti doresc!

  8. Am cunoscut multe cazuri in care o ruda s-a bagat in relatia unui cuplu pana la destramat. Fiecare are partea lui de vina, insa una peste alta, ar fi fost greu sa rezisti langa un barbat care nu face nimic bun cu viata lui, nu are niste scopuri si traieste doar cu ziua de azi. Cred ca si el a realizat asta intr-un final si si-a gasit calea.
    Frumoasa poveste cu miros marin.
    Sa ai o seara frumoasa, Vienela!

  9. Cei din jur pot face rau cand se interpun…. Insa aici nu stiu daca e cazul. Ceea ce a facut matusa pare sa fi fost benefic pentru el. Iar ea, daca il iubea nebuneste, n-ar fi plecat niciodata, mai mult, ar fi incercat sa-l ajute. Dand ea primul exemplu pozitiv. Nu prea inteleg ea ce invartea. Imi pare ca mai nimic…din pacate. Dar sa incerc sa le dau o a doua sansa…oricine o merita :)
    Zorii intotdeauna inseamna un nou inceput. Si e bine ca e asa. Poate e doar o iluzie a noastra, a oamenilor dar e o iluzie buna, frumoasa :)
    Poate ca au si ei o sansa noua. Eu le-o acord.

Leave a Reply