Popcornul cu caramel pe care îl mănânc acum mă întoarce în timp, la perioada în care cumpăram ghemul de floricele de porumb roz de la ţigăncile care împânzeau duminica aleile din Parcul Bucov. Ce era culoare aceea roz şi dulce nu am aflat nici până astăzi, dar încă îmi amintesc gustul ei. Aveau femeile astea în coşurile împletite o mulţime de bunătăţi cu care ne tentau, de câte ori mergeam la grădina zoologică.
Deşi mama ne tot spunea că seminţele sunt prăjite în oala în care fac pipi şi că nu se spală nici măcar pe mâini, noi continuam să le umplem cu bani buzunarele din fustele lungi pe care le purtau. Ne făceam şi noi acasă zahăr ars, dar nu avea farmecul cocoşeilor pe băţ cumpăraţi de la ele.
Toţi copiii mâncau “ciubucul alb-roz”, cocoşeii de zahăr ars şi floricelele de porumb colorate. Nimeni nu îşi făcea griji din cauza zahărului pe care îl înghiţeam în cantităţi industriale zilnic, nimeni nu se temea de microbi şi alergii, nimeni nu a murit de la porcăriile alea.
De ce oare astăzi citim de trei ori eticheta unui produs înainte de a-i da copilului să mănânce un dulce, de ce îi spălam de mii de ori pe zi şi totuşi se îmbolnăvesc de diverse boli, dar mai ales cum de sunt tot mai mulţi copii alergici la tot felul de alimente? De ce unii spun că zahărul este otrăvitor pentru organism? Aşa sa fie?
Eu mă jucam în nisip, prin iarba deasă din spatele blocului, unde unii vecini îşi aruncau gunoaiele, mângâiam toţi câinii prăfuiţi cu care mă întâlneam, apoi fugeam în casă pentru a rupe un colţ de pâine pe furiş, fără să mă spăl pe mâini, de teamă să nu mă oprească mama la masă. În afară de faptul că m-am operat la 13 ani de apendicită, nu am fost niciodată bolnavă.
Dar am avut grijă după ce am devenit mămică să îmi spăl copilul non-stop, să îl alimentez corect, după sfatul medicului şi citind cu atenţie toate etichetele, să îl feresc de orice fel de mizerie. A învăţat de mic aceste reguli, aşa că porecla lui prin casă este Michael Jackson, obsedatul de curăţenie. Rezultatul: este alergic la tot felul de chestii.
Pai noua teorie este ca curatenia excesiva in copilarie creste sansa sa dezvolti alergii ca adult. Sau astm. In plus, sistemul imunitar trebuie antrenat de mic, daca nu-l stimulezi la timpul lui se pare ca are repercursiuni. Mie mi se pare de mult timp ca ingrijorator de multi plozi din ziua de astazi sunt prea protejati. Din astia, majoritatea ies niste pamapalai ipohondrii nevolnici, prostuti si obraznici. Noroc ca pot fi facuti sa planga relativ usor. Fiindca nici ambitie sau caracter n-au. Si alt noroc este ca multi parinti nu-si permit sa fie atat de “grijulii” asa ca desi sunt tot mai multi ca cei descrisi mai sus, sunt inca in inferioritate.
nu aveam cum sa-mi exprim ideile mai bine decat a scris Vladen, asa ca sunt de acord cu el;
Acum chiar nu mai jucam cinstit! Iar sunt de acord cu tine! Chestia cu “pamapalai ipohondrii” ma facut sa rad! ☺
Asta la tine, in Elvetia, ca la noi, abia de 10-20 de ani femeile invata sa isi protejeze excesiv copiii. Pana se vor prinde ca de fapt nu trebuie sa o faca, mai dureaza…
Dar ce spui de zahar? Chiar este otrava pentru organism? Sau este otravitor doar pana la proba contrarie, cum s-a intamplat cu atatea alte alimente sau substante?
Absolut orice substanta concentrata e potential nociva pentru organism fiindca nu suntem setati sa asimilam chestii atat de prelucrate. Dar exact ca si cu otrava, in cantitati mici nu-i foarte daunatoare. Eu-s adeptul cumpatarii :D. La altul, evident! :)) Sa-ti spun sincer daca ar disparea raionul de zahar n-as observa pana la moarte. Daca ar disparea ala de vin/bere as pica secerat de pe picioare. Pe loc. 😛
Si eu! 🙂
:)) La fel cum as pati eu cu tigarile sau cafeaua. :))
Vladen, eu peste doua saptamani implinesc 42 de ani, toata viata m-am indopat de dulciuri, in ultima perioada mai mult decat oricand si totusi, la 1,70 m am avut maxim 67 kg, dar asta cand eram insarcinata cu Ionut. Acum am in jur de 55 kg. Deci nu sunt clar obeza si nici nu ma simt rau, nu am avut niciodata probleme de sanatate din cauza zaharului. Oare tot norocul sa fie?
eu una am ales sa imi las copii sa se autoimunizeze. 🙂 Nu mananca din gunoaie dar i-am obisnuit si cu apa dse la robinet si cu mancat in parc fara a le dezinfecta mainile inainte, nu le sterg leaganele cu dezinfectant, nu ma deranjeaza daca se tavalesc pe jos… dar primesc deseori priviri care strapung. 😀
Eu am gresit la inceput si copilul s-a invatat asa. Imi este foarte greu acum sa ii scot din cap toate ideile alea. In ultimul an s-a descurcat mai bine, nu a mai avut nevoie prea des de medicamente, dar a stat internat o saptamana in spital de la o alergie. http://unnimiccomplex.blogspot.ro/2012/07/sistem-medical-cica.html
Inca se mai spala pe maini dupa ce foloseste un prosop de bucatarie, dupa ce citeste un ziar sau o carte, sterge mouse-ul si tastatura de 10 ori pe zi etc…
Vor invata pe pielea copiilor ca gresesc, cele care trimit priviri ce strapung. 😉
Si eu mancam cocoseii aia de zahar ars, numai ca ai nostri erau iepurasi :)) Ne aducea bunica, vai ce tare imi placeau! Am vazut vara asta de vandut la Lacul Balea, dar nu mi-am luat. Acum regret un pic.
Sa stii ca asa am crescut si eu, chiar aplicam regula aia de 10 secunde daca imi cadea ceva pe jos :)) Cand eram mica mancam si pietricele din curtea bunicilor =)) Ideea e ca in afara de banale raceli, dureri de masele si boli ale copilariei, n-am fost niciodata bolnava. N-am nici o alergie, iar imunitatea imi este foarte buna.
Nu doar regula cu zece secunde, dar si cu suflatul, chiar daca era o bomboana lipicioasa. Eventual o stergeam cu bluza. :))
Am mancat dulciuri in viata asta cat pentru 3 vieti si nu am patit nimic. Nu m-am otravit, nu sunt obeza(ba din contra). Acum au descoperit ca nu trebuie sa mancam zahar. Maine poate isi vor da seama ca aerul pe care il respiram este poluat si ne vor sfatui sa nu mai respiram. 😛
cînd ronțăi la floricelele alea cu caramel ȘTII că au zahăr. Dar cînd mănînci o groază de alte chestii care nu ar trebui să aibă zahăr și totuși au … Aia e buba! Da, zahărul este o otravă. Dacă îmi permiți: http://coolnewz.info/2012/02/adevaruri-amare/
Inteleg punctul tau de vedere, faptul ca ar trebui sa fim anuntati in legatura cu alimentele care contin zahar, desi nu ar trebui sa contina. Dar ideea este ca NU trebuie consumat, ca ne face rau. Eu inca nu cred teoria asta, atata tot. Am mancat mereu zahar si produse care contineau zahar si nu sunt bolnava, nu sunt obeza.
Am mai vorbit despre asta, dar probabil nu vrei sa ma crezi!
Problema este schimbarea stilului de viata si a climei!
Nu cred in tot tam-tam-ul care se face si se desface la fiecare cativa ani, in legatura cu diverse alimente. Acum cativa ani descoperisera ca si cartofii sunt cancerigeni. Mai este valabila descoperirea aia?
Stilul de viata este mai usor de schimbat(pentru unii), dar cu clima va fi destul de greu.
aseara am vazut la stiri ca si sarea iodata este foarte nociva pentru organism, dar este impusa obligatoriu de UE din 2004. Consumam sare iodata dar nimeni nu stie sa ne spuna in ce cantitate.
Sarea respectiva in contact cu caldura se transforma in copusi de cianura plus inca doi copusi chimici.
Deci ce sa mi spunem?
Sa devastam salinele, poate asta este solutia si sa ne aprovizionam pentru tot restul vietii. Ca eu la sare nu renunt. :))
Dar aerul pe care il respiram cum este?
Problema e mult mai complexa. E vorba de o serie de factori care se inlantuie. E clar ca igiena prea stricta, strica. Dar mai e industrializarea excesiva a alimentelor, poluarea, medicamentele, stropirea plantelor, antibioticele in exces, etc. Toate astea au dus automat la modificarea (adaptarea) organismului uman.
Au aparut boli de ex. (fara legatura cu ce am scris mai sus) care dovedeste adaptabilitatea organismului uman: sickle-cell anemi-nu stiu corespondentul in romana…care a aparut la populatia din tarile africane unde exista malaria. Boala asta e o modificare a eritrocitelor (globulele rosii din sange) in asa fel incat malaria sa nu poata evolua si ca atare omul sa nu se poata imbolnavi (larva malariei creste in eritrocite, dar in cele normale).
Alergiile sunt si ele o adaptare a organismului, dar in sens negativ…
Anemie falciforma, cred :).
Multumesc Vladen, asa se numeste. M-a lamurit si pe mine Wiki ;).
Asa inteleg, o combinatie de mai multi factori sau adaptarea organismului pentru a se apara de nu stiu ce boli. Dar refuz sa cred ca ma voi imbolnavi doar pentru ca imi pun zahar in cafea si fac din cand in cand o prajitura, cu acelasi fel de zahar. Sau din cauza ca mananc o inghetata, o ciocolata sau un iaurt.
Si eu ;).
Oh, daca ar fi numai “ciubucurile” problema .
E cafeau de dimineata cu zahar , e gustarica cu zahar , e sucul cu zahar si eu constientizez ca nu fac bine ceea ce fac dar la nenorocitul ala de 3 in 1 de fiecare zi nu pot renunta .Parca as fi drogata…
Am mai spus candva si astazi ma repet. Am citit intr-o carte si mi-a ramas in cap ideea unui doctor, cum ca organismul stie cel mai bine ce ii lipseste si da semnale cerand alimente care contin elementul lipsa. Adica poftesti la spanac daca esti anemic, la morcovi cand iti lipseste vitamina A si tot asa. Nu stiu cat este de adevarat, dar stiu sigur ca pe vremea cand eram anemica pofteam mereu la sfecla rosie.
Daca aduni zaharul din cafea, cu cel din paharul de suc si cu cel dintr-un mezel, nu strangi zahar pentru o prajitura de cofetarie. Inteleg sa fie nociv in cantitati exagerate, gen 10 ciocolate pe zi, alaturi de un bidon mare de cola si 4-5 prajituri de cofetarie. Zic si eu, ca nu sunt expert. 😉
probabil ca varianta optima ar fi undeva la mijloc, doar ca informatiile de peste tot sunt contradictorii si uneori am senzatia ca toti doresc orientarea clientului spre un anume produs si nu sanatatea lui. am citit nu demult despre fluorul din pasta de dinti. pana nu demult era bun, proteja, acum e nociv. chiar nu stiu ce sa cred, dar e clar ca-i manipulare…
Da, cred ca solutia este sa fim ponderati, sa avem masura la toate. Normal ar fi ca produsele banuite ca ne fac rau sa fie scoase de pe piata, nu? Si totusi, nu se intampla asa. Eu nu am crezut prea mult nici in valva facuta de vaca nebuna, gripa aviara si porcul zburator. 😛 :))
Sunt interese prea mari la mijloc, este vorba de prea multi bani, ca sa ii mai pese cuiva de sanatatea populatiei. Vorba lui Vladen, si asa suntem prea multi…
exact cum spune si antevorbitorul, clar e manipulare ori teoria conspiratiei 😛
cu cat vom tine copilul intr-un glob de sticla, cu atat va avea mai mult de suferit…
Din pacate, tot cei care ne manipuleaza ne-au bagat in cap sa il tinem sub globul de sticla…, pana cand a vrut altul sa se faca remarcat si atunci a sarit tipand sa scoatem copiii de sub glob. :))
Salmi este experta, asa ca subscriu intru totul
Si imi amintesc cu placere de anii copilariei cand mancam cu mainile murdare si cumparam tot soiul de acadele (ok, poate cateva m-au ajutat nitel la carii pe-atunci)
Ah da….am si eu alergici in familie.
Niciunul din bunicii mei nu stia de alergii.
Unii spun ca oricat ne-am feri, nu scapam de carii daca parintii au avut si ei, pentru ca este ereditar. Cine mai stie? Ai vazut tiganii aia care nici nu stiu cum arata periuta, ce dinti au, pana la batranete?
Nici printre ai mei nu stia nimeni de alergii, pana cand nu l-au vazut pe Ionut umflat, aproape sufocat si plin de bubele alea roz, care cresc vazand cu ochii.
Eu inca mananc alvita si popcorn roz chiar daca nu sunt sanatoase deloc:)) Cât despre al tău Michael Jackson nu ştiu ce să zic. Şi eu fac alergie la emoţii şi praf 😀
Nu sunt sanatoase, dar sunt atat de bune… :))
Face si el la praf, la saliva de animale, la anumite sucuri(substante din ele), la multe… Pacat ca nu face la tigari… :((
Nici eu nu fac la tigari, din fericire 😀
Oare face cineva alergie la tigari? :))
[…] Multă lume în metrou papă chestii. Sticksuri, chipsuri, covrigei, gogoși și gogoșele (astea cred că-s împărțite de USL), pateuri. Asta apropo de zahărul în exces. […]
Din fericire nu am patit nimic ( doar niste carii normale ) pana acum din cauza produselor ce contin zahar iar atunci cand eram mica, consumam si in cantitati industriale. 🙂 Astia mici din ziua de astazi sunt mult prea cocolositi si poate d-aia o dau si in diferite boli.
Sunt convinsa ca nici nu vom pati ceva daca in continuare vom manca o prajitura, vom bea un ceai indulcit cu zahar sau ne vom pune zahar in cafea.
Este si vina celor care ne indeamna sa avem grija cu ce ne hranim copiii, cum ii crestem… , specialisti care astazi spun ceva, maine altceva.
Am mancat orice, oricand. Cu masura, dar de toate. Am stat cu pisoii nostri si cu cateii bot in bot, toata copilaria. N-avem niciun fel de alergie, nici eu nici sora mea. Nu stiu ce sa spun, cred ca sunt si niste exagerari cu zaharul, cu sarea, cu apa, cu toate. Multe folosind unora…care au interesul sa-si promoveze unele produse sau medicamente. Pe de alta parte, este adevarat, curatenia excesiva nu pare sa fie buna. Deja se stie.
Eu la dulciuri nu prea am masura, dar organismul nu pare afectat. Analizele ies bine mereu, eu ma simt in forma, ca la 20 de ani, deci nu vad ce motiv as avea sa renunt. 😉
Inainte nu existau toate prostiile pe care le consumam noi acum, nu-ti era frica sa bagi un aliment in gura. Acum oamenii ar face orice pentru bani.
Alex, nu ai citit articolul.
[…] este pentru binele copilului. Bunele intenţii ale părinţilor nu pot fi puse la îndoială, în cele mai multe cazuri. Nimic nu cade din cer, trebuie să luptăm […]
[…] care ne-ar putea ajuta să trăim tinereţe fără bătrâneţe. Carnea e plină de antibiotice, zahărul este otravă, legumele sunt de plastic, astfel încât ajungem să ne întrebăm, precum Vavaly, noi ce mai […]