Wyrm, carte scrisă de Orson Scott Card
Dacă citești Wyrm, carte scrisă de Orson Scott Card, ajungi să îți pui multe întrebări. Și asta e de bine, cred eu.
Cine suntem noi, în adâncul sufletului? Ne cunoaștem cu adevărat? Ne putem controla dorințele, pasiunile, sau ne lăsăm conduși de ele, cu toate că știm care sunt riscurile? Înțelepciunea vine din izolarea în care lucrează creierul uman sau din memoria colectivă, ancestrală? Omul, această ființă egoistă și mult prea înfumurată, poate conviețui în pace alături de alte specii?
Sunt întrebări ce se nasc involuntar în mintea oricui ar citi Wyrm, de Orson Scott Card.
Este genul de carte pe care nu o poți lăsa din mână, chiar și dacă nu ești fan înfocat al SF-urilor. Povestea curge tot mai alert, pe măsură ce tânăra Patience se apropie de Cranning, locul de unde vine chemarea tulburătoare, încărcată de iubire și erotism.
Câteva cuvinte despre Wyrm, carte scrisă de Orson Scott Card
Deși este tot mai stringentă nevoia de a se împreuna cu Unwyrm (ființa cea mai puternică de pe Imakulata, ascunsă în adâncul ghețarului de pe Cranning), Patience încearcă să își stăpânească pornirile, conștientă fiind că va trebui să își omoare iubitul ce o așteaptă de 7000 de ani. Acuplarea celor doi ar da naștere unei noi specii de ființe, copiii lui Unwyrm, ce ar distruge lumea actuală.
Va reuși oare Patience, cea de șapte ori și încă de șapte ori cea de-a șaptea fiică a căpitanului navei ce a adus oamenii pe Imakulata, să reziste chemării ce îi învăluie toate gândurile și o face să tremure de dorință? Va da ea naștere, așa cum spune profeția, acelui Kristos ce poate aduce salvarea sau distrugerea lumii?
Cristalul implantat în creier și antrenamentul la care copila a fost supusă de mică, pentru a deveni diplomat și asasin, vor fi suficiente în momentul-cheie, în clipa întâlnirii dintre Patience și Unwyrm?
Omule, să nu uiți niciodată că întrebările pe care le pui te trădează! Ele vorbesc despre tine, spun ceea ce ai dorit poate să ascunzi, le arată celorlalți cine ești și de ce anume îți este teamă. Ideile de genul acesta mă fac să îl îndrăgesc pe Orson Scott Card și să îl citesc cu maxim interes, ceea ce vă recomand și vouă.
”Îți poate sili doar pasiunea, nu și voința. Toți Înțelepții care s-au dus la el erau mai slabi decât patimile lor. Își petrecuseră întreaga viață sporindu-și capacitatea de înțelegere, construindu-și concepțiile asupra lumii. Memoria lor, identitatea lor, acea parte a sufletului triadă le era perfect șlefuită, mai ascuțită decât orice sabie…
Dar Unwyrm a venit după pasiunile lor. Pentru ei era un teritoriu nefamiliar, un loc din sufletul lor care rămăsese necucerit, așadar s-au dus la el gândindu-se că nu au de ales”.
Cu mii de mulțumiri aduse Ninei pentru că mi-a oferit această carte.
Dacă ai timp, poate vrei să citești și:
Shantaram primul volum
Viața secretă a albinelor, de Sue Monk Kidd
Foc palid carte scrisă de Vladimir Nabokov
Ochiul furtunii, de Patrick White
Fahrenheit 451, Ray Bradbury
Pe ape și mai tulburi, de Tim Powers
Istoria romanțată a unui safari
Copilul divin, carte scrisă de Pascal Bruckner
Anticarul din Kabul, carte scrisa de Asne Seierstad
Totemul lupului, carte scrisă de Jiang Rong
interesant
in ultima vreme n-am mai avut timp de lectura… imi place recenzia si chiar mi-a suscitat interesul
Spre rusinea mea, anul acesta am citit doar trei carti… Mai am cateva incepute, dar adorm inainte de a termina o pagina… :)
“Omule, să nu uiți niciodată că întrebările pe care le pui te trădează!” Aştept şi recenzia unui cititor de sex masculin! :)
Poi afirmatia este valabila pentru ambele sexe si reprezinta un fel de sinteza a ceea ce am citit intr-unul dintre capitole. :)
Probabil exista pe net si varianta masculina… :D
Nu l-am citit pe Orson Scott Card, şi nici nu îl am prea curând pe lista de aşteptare. Recunosc că privirile mele sunt mai degrabă aţintite către trecut…
Tu esti om serios… Mie imi place mult stilul in care scrie acest autor… l-am descoperit cand am citit Copiii mintii…
Eşti fantastică! Sf-ul …nu e deloc în preferinţele mele, abia de am reuşit să urmăresc cuvintele care m-au lăsat super încântată de pasiunile tale.
Cred ca ti-ar placea aceasta carte, daca ai putea trece peste prejudecati si ai urmari naratiunea. :)
Frumos!:) Scrii frumos, îmi place!:)
Multumesc mult, Anamaria! :)
Pare prea SF pentru gustul meu. Rămân la clasicii genului.
Ce, clasicii genului nu au scris despre viermi si alte fiinte extraterestre? :-P
Partea proastă nu-i că le arată celorlalți, ci că ție îți rămân răspunsurile un mister! :)
Notez și cartea asta, sunt chitită să citesc mult anul acesta.
Poate ca e mai bine asa… Nu stiu daca am putea suporta sa avem toate raspunsurile si sa mai traim linistiti… :)
As vrea sa citesc si eu mai mult anul acesta, dar nu stiu daca voi putea… Adorm cu cartea in mana seara de seara… :)
Eu merg pe ideea „nu pune întrebări la care nu vrei să știi răspunsul” :) te scutește de câteva tristeți.
Noi, oamenii, avem abilitatea de a ocoli intrebarile la care nu vrem sa stim raspunsul… :)))
M-ai făcut curioasă deşi nu-s pasionată de Sf-uri. Ahh am citit “Negurile”…cică un SF, dar e povesea lui Lancelot, Guinevere şi regele Arthur.
Pare interesanta dar…la mine sunt porti inchise. Pentru SF nici atat. Stii ca nu mai pot citi deca daca e un gest umanitar sau pentru mediu cum a fost campania ALL :(