Mişcând iute din antene, tropăind asurzitor din cele şase picioruşe pline de peri, cu aripile cafenii strânse elegant pe spate, gândacul de bucătărie îşi făcu  apariţia temător prin deschizătura insesizabilă rămasă în perete după reparaţiile făcute la căderea hotei. Mirosea atât de bine în această sală imensă!!! Pe foc clocotea în voie o oală cu supă, iar în cuptor domnea un pui rumenit, singur stăpân al construcţiei cu pereţi metalici.

Neobservat de nimeni, gândăcelul a străbătut vioi faianţa rece şi alunecoasă şi a coborât pe pardoseala unde se simţea mai în siguranţă. Aici era bine camuflat, aproape că nu putea fi deosebit printre modelele complicate, în maro şi crem, ale gresiei. Mişca precipitat antenele, atent la pericolele din jur. Masca de chiuvetă a fost uşor de escaladat. Gândăcelul nostru căuta un strop de apă, cu care să îşi astâmpere setea nebună. Ah, dacă ar fi mai mare… Ce repede ar spăla el cele trei farfurii din chiuvetă!

Văzând că lumea oamenilor nu este atât de primejdioasă precum spuneau legendele din bătrâni, gândacul de bucătărie şi-a continuat încrezător inspecţia. Şi-a vârât antenele într-o cutie goală de iaurt, a gustat din jumătatea de măr de pe masă, a simţit mirosul straniu al ceştii de cafea. Cu inimioara bătându-i nebuneşte de teamă, gândăcelul a făcut primul pas pe holul acoperit de plăci mari de gresie neagră. Încerca să calce doar pe modelul floral format din punctuleţe albe, prinse într-un chenar maro, aşa cum fac copiii când merg pe liniile ferate sau pe crăpăturile asfaltului.

Holul nu avea nimic interesant. Nu mâncare, nu băutură, nu nimic. Şi deodată s-a trezit într-o sală uriaşă, luminată de becuri puternice, acoperită de parchet călduros. Mirosea a portocale şi a fursecuri cu stafide. În faţa calculatorului stătea un licean care nici nu l-a observat, concentrat fiind la joc. Pe canapea era o doamnă la vreo 42 de ani. Răsfoia o carte, întrebându-se dacă să o înceapă sau nu.

Umbra neagră care s-a pogorât spre el i-a dat fiori reci pe spatele acoperit de aripioare fine. A încercat să scape, alergând dezorientat pe covorul în care se adâncea şi care îi îngreuna fuga. Bărbatul casei, înalt şi suplu, abia întors din baie, nemilos cu micile animăluţe intrate nechemate în apartament, l-a lovit fulgerător cu un papuc, strivind trupuşorul lucios al nevinovatului gândăcel de bucătărie.