Citeam zilele trecute câte ceva despre Terry Pratchett şi m-a izbit răspunsul pe care acesta l-a dat într-un interviu, atunci când a fost întrebat de ce cărţile sale nu sunt împărţite pe capitole: “viaţa nu se petrece sub formă de capitole…”. M-au uitat spre trecut. Am văzut anii copilăriei mele, apoi adolescenţa încărcată de gânduri rebele, am văzut momentul în care m-am maritat, apoi cel în care m-am despărţit de tatăl copilului meu. După ce am spus atâţia ani că acele părţi ale vieţii mele sunt capitole încheiate, iată că a venit cineva să spună lumii că de fapt viaţa nu are capitole.
Mă uit spre viitor. Văd planuri încă fără contur, legate de o eventuală evadare din această ţară. Mă întreb, după cum e firesc: dacă se va concretiza, va fi un nou capitol sau doar o continuitate firească a vieţii?
Viața este o călătorie fascinantă, plină de momente intense, culminând în experiențe care ne definesc și ne modelează. Uneori, am putea privi viața ca pe o carte deschisă, cu capitole distincte, fiecare marcând un episod important în evoluția noastră. În același timp, însă, viața se dovedește a fi uneori mai complexă decât o simplă succesiune de capitole ordonate, adesea sfidând orice încercare de categorizare simplistă.
Unii susțin că viața este divizată în capitole, asemenea paginilor unui roman bine scris. Fiecare capitol reprezintă o perioadă distinctă, cu personaje și evenimente care conturează povestea noastră. Copilăria ar putea fi primul capitol, plin de inocență și descoperiri. Adolescența ne poartă într-un alt capitol, cu conflicte interioare și căutări de identitate. Viața de adult aduce capitole de maturitate, carieră și, uneori, familie. Bătrânețea poate fi ultimul capitol, marcând înțelepciunea și reflectarea asupra întregii călătorii. Această perspectivă oferă o structură clară și comprehensibilă, încurajând oamenii să găsească sens și coerență în existența lor.
Totuși, viața se dovedește adesea a fi mult mai complicată decât o simplă succesiune de capitole. Realitatea dezvăluie că evenimentele nu se desfășoară întotdeauna într-un mod previzibil și că emoțiile noastre nu pot fi reduse la un set ordonat de experiențe. Viața nu poate fi redusă la capitole lineare; ea este plină de tangente, întorsături și întâmplări aparent nelegate între ele.
De-a lungul călătoriei noastre, putem întâlni episoade care nu se potrivesc în niciun capitol specific. Acestea pot fi momente de tranziție sau provocări neașteptate, care ne schimbă cursul și ne conduc spre direcții neexplorate. În plus, viața noastră interioară este adesea un labirint complex, în care emoțiile și gândurile noastre se împletesc, creând o narațiune complicată și adesea contradictorie.
Conceptul că viața nu are capitole subliniază imprevizibilitatea și natura dinamică a existenței umane. Fiecare zi poate aduce noi întâmplări, noi lecții și noi perspective, fără a se supune unei structuri prestabilite. În acest caz, viața devine un flux continuu, în care suntem mereu în mișcare și evoluăm fără a ne opri vreodată.
În concluzie, viața este o poveste complexă și plină de nuanțe, în care capitolele și absența lor coexistă într-o armonie paradoxală. Fie că privim viața ca pe o carte cu capitole bine definite sau ca pe o narațiune fără structură predeterminată, important este să apreciem diversitatea și imprevizibilitatea sa. În această călătorie numită viață, descoperim că frumusețea și semnificația se găsesc atât în capitolele predefinite, cât și în libertatea de a crea propriile narațiuni, adăugând un farmec aparte acestei călătorii nebătute.
Ar trebui sa ne bucuram de prezent, nu sa ne facem griji pentru ziua de maine.
E important sa ne gandim din cand in cand si la viitor, dar sa ramanem ancorati in prezent. :)