Skip to main content

Un recital îndelung pregătit

Zilele pot fi cu adevărat surprinzătoare când ai un soț ca al meu. De obicei, surprizele pe care mi le face sunt plăcute sau măcar pregătite cu cele mai bune intenții din lume. Chiar și cele din serile perfecte, ce încă ne mai amuză. M-am gândit doar câteva clipe înainte de a mă decide să vă povestesc cum a fost dimineața zilei de 11 septembrie, când urma să îmi serbez ziua de naștere (fără fițe, fără mari pregătiri).

Am adormit destul de târziu și l-am lăsat pe Mihai conversându-se pe Skype cu bunul său prieten Adi. Hai noroc, Adi! Hai noroc, Mihai! Paharele se ridicau în aer, vinul negru își răspândea aroma în casa tăcută, adormită. La un moment dat, probabil că a adormit și Adi, lăsându-l pe Mihai al meu singur în noapte. Doar el știe (de fapt nu mai știe nici el) cum de i-a venit ideea de a-mi ura la prima oră a dimineții La mulți ani!

Nu vă mirați, vă rog! Nu era un La mulți ani oarecare, spus de un soț nedormit și băut, ci era un La mulți ani spus cu toată dragostea. În chineză, norvegiană, germană, rusă, bulgară, maghiară și încă vreo câteva, pe care nu le mai rețin. Vă întrebați de unde știa el să o spună în atâtea limbi? Își petrecuse toată noaptea cu google translate în față, repetând la nesfârșit câte un La mulți ani, până când îl pronunța corect.

Așa m-am și trezit. L-am auzit vorbind și m-am speriat, crezând că avem musafiri la ora 6 dimineața. După ce a dat recitalul îndelung pregătit, din care sigur că nu reținuse nici jumătate și din care eu oricum nu am înțeles nimic, a ținut morțiș să îmi scrie un mesaj pe blog. Nu în comentarii, ci direct într-o nouă postare. L-am trimis pe blogul vechi, gîndindu-mă că dacă tot strică ceva, să o facă acolo. După câteva minute s-a ridicat de la calculator, prea obosit pentru a continua.

“vreausa sti un lucru chiar daca am inccercat sa iti spun ca te iubesc in ungureste si nu mi-a iesit sa stii ca oricum  sentimentele mele petru tine  vor iintudeea”… Acesta era mesajul lui. :) Spre norocul meu, am bărbat tânăr, în putere și își revine uimitor de repede, chiar și după asemenea excese. După câteva ore era ca nou și mi-a putut face urările într-o română clară. :))))

43 thoughts to “Un recital îndelung pregătit”

  1. Vienela ma faci sa rad de dimineata. Nu stiu nici eu cum se spune “La multi ani!”, in ungureste, desi fostul meu sot vorbea limba aceasta. In chineza nici atat. Sotul tau e de admirat ca apreciaza scrisul tau si a vrut sa se manifeste, sa isi exprime sentimentele fata de tine tocmai in spatiul in care esti tu stapana, pe blog. Bravo lui! Ai un sot care te iubeste.

  2. …xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxd mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmMMMMMMă ador pe amândoi, dar azi Mihai primeşte toate aprecierile mele sincere!

  3. Ba eu cred că dublând ce-urile şi rupând câte un i(din iubire), a vrut să întărească cuvântul “iintudeea”, care după mine s-ar traduce, uşor cu emoţie, dar rupte din contextul în care aun fost scrise: “fii mândru de ea!” :)

    PS. Nu ştiu dacă ti-am zis, dar var-mea e născută tot pe 11 septembrie! Şi-am observat oareşce asemănări. :)

  4. hehehehe, revin spunand ca e un norocos ca nu i-ai proptit un toc de usa intre ochi in timp ce se muncea sa articuleze discursul. sau n-ai impins patul in timpul picajului spre cele drepte :d. nu zic, nici eu n-am patit-o niciodata de la femeia din dotare, a fost mereu foarte draguta si rabdatoare, dar maica-mea mi le-a livrat cu aplomb si multa imaginatie de foarte multe ori. stii cum baga politaii americani cremenalu’ in masina cand au draci pe el? fara labuta aia protectoare pe ceafa? la genul ala ma refer. de unde eu foarte de timpuriul m-am lamurit ca trebuie sa-mi gasesc iubita sau sa ma ia frigul, ca ideile mamei sunt mai dureroasa ca mediul incojurator :p.
    cum nu vreau sa-i fac o nedreptate, trebuie sa precizez ca problema n-a fost niciodata faptul ca ma imbatam (ca n-a avut vreodata sperante sa stea lucrurile altfel), dar ca trebuia sa se ocupe ea. asa ca insist sa spun ca esti o femeie foarte de treaba. mai ales ca eu stiu neveste ale prietenilor mei exact ca maica-mea

    1. Cum altfel? Nu ii puteam strica placerea, nu puteam face decat ceea ce am facut: m-am culcușit in bratele lui, am glumit, i-am multumit, l-am pupat…
      Am si eu cunostinte (e prea mult daca spun prietene) care l-ar fi trimis la culcare lovindu-l cu tigaia, tipand un marș sau du-te, bă, nu vezi ca esti mangă… :))))

    1. Si google translate ofera pronuntia, ca asa invatase Mihai… :))))
      Tocmai mi-a spus Roxana ca in olandeza se spune “Gefeliciteerd met je verjaardag!”. Ajungea Mihai la spital cu limba luxata daca invata asa ceva. :))))

  5. Am un prieten care tot se chinuie sa ma invete 2-3 cuvinte in ungureste si nu reuseste. E de groaza. Nici o sansa sa prind vreun cuvant. Dar Mihai e bravo, a incercat el si pana la urma i-a iesit ceva memorabil caci cum aveai sa-ti amintesti aici pe blog de incercarile lui.

Leave a Reply to Dana Lalici Cancel reply