Skip to main content

Un ceva drăguţ

Mi s-a spus de câteva ori că merg cu nasul pe sus, dar ca atunci, sigur nu am mers niciodată. Eram atentă la firele de troleu, aşa că mă uitam mai mult în sus decât la trotuar.  Îmi fusese furat portofelul în tren (sau poate pe peron), pe când mă întorceam de la mare. Capitala era bulversată din cauza grevei de la transporturi. Ca să fie treaba-treabă, biletul meu de tren era doar până la Bucureşti-Obor. De acolo m-am văzut nevoită să merg pe jos până la gara de nord, cu Ionuţ în braţe, cu geanta de voiaj pe umăr, amărâtă, fără un ban în buzunar şi fără portofel, urmărind firele troleului, pentru a nu mă rătăci.

Singura soluţie a fost să caut un loc în care să îmi vând sau amanetez cerceii de aur, singurul lucru de valoare pe care îl aveam la mine. Am găsit relativ repede acel loc şi aşa am reuşit să ajung cu bine acasă. Dar mi-am promis că voi avea mai multă grijă de lucrurile mele. Tot atunci am renunţat la aur. Într-un fel sau altul, pierdusem până atunci ba cercei, ba inele şi brăţări. Ştiu că primii cercei de aur (îi aveam de la naştere) i-am vândut cu gândul să îmi cumpăr Hoinar, să plec împreună cu băieţii din bloc la mare, călare pe motoretă. Un inel mi-a rămas pe o etajeră, într-o baie dintr-un bar oarecare. A fost prima şi ultima dată când l-am scos de pe deget.

După atâtea pierderi, am schimbat macazul şi mi-am cumpărat doar argint. Atât de mult argint, încât le-am făcut fericite pe fetele vărului meu, când au mai crescut. :)) De câte ori veneau la mine, marea lor plăcere era să cotrobăie printre cerceluşi, să îşi mai aleagă ceva. Dar uneori simt că nişte bijuterii din aur mi-ar prinde bine, mai ales în anumite ocazii. Cred că orice femeie are sau ar trebui să aibă în casă o pereche de cercei de aur, o brăţărică, un ceva drăguţ…

13 thoughts to “Un ceva drăguţ”

  1. Şi mie mi s-a întâmplat de câteva ori să pierd (şi/sau să mi se fure) lucruri de valoare ori chiar bani.
    Totuşi, în ultimii ani am fost mai atent la lucrurile mele.
    Vezi ce înseamnă să ai nişte bijuterii la tine?
    Dacă nu aveai cerceii, ce te făceai, fără bani, cu un copil în braţe, în alt oraş?
    Cred că a fost cumplit, oricum.

  2. Mie imi plac mai tare bijuteriile de argint. Le gasesc mai frumoase. Stiu ca nu-s la fel de pretioase dar imi plac mai tare pe fete. E contrastul mai frumos cu piatra si argintiul merge cu orice culoare, auriu…nu. Desi platina arata foarte bine daca totusi vreo fata vrea sa investeasca in bijuterie. Eu am cumparat mereu bijuterii argintii la culoare, de aur alb (care cred ca e platina de fapt) sau argint. Imi plac mult si oricum pentru mine piatra conteaza mai tare.

  3. Pingback: Discover new blog
  4. Prefer argintul. Este acum aurul alb, e destul de frumos, prin modestie. Poti avea bijuterii pe care sa nu le porti, doar sa stii ca le detii. Aurul e o investitie buna.

  5. Eu am trecut si de perioada argintului si port gablonturi. Singura bijuterie este verigheta.
    Ultima oara am fost furata cand am fost intrebata de fabrica de paine de unde luasem paine. Aveam un hanorac cu buzunare mari prin care puteai ajunge dintr-o parte in alta, asa cred ca mi i-a vazut si nu am simtit. Nu am renuntat sa raspund oamenilor, doar sa fiu mai precauta, eram un copil.

  6. am fost fan argint in toata studentia, aveam niste ineluse tare dragute cu onyx, eram innebunita dupa ele. acum sunt fan aur, alb, normal sau combinat.

Leave a Reply to DANAP.RO Cancel reply