Împins de o presimţire, aproape că a zburat pâna la uşă. EA era acolo şi îl privea nesigură. Nu îşi găsea nici el cuvintele, nu reuşea să deschidă gura, aşa că i-a făcut semn cu capul să intre. Nu schimbaseră prea multe vorbe până atunci, dar părea că se înţeleg din priviri, din puţine vorbe. I-a povestit cum a bătut-o, i-a spus că nu era prima dată când se întâmpla să fie violent cu ea, că EA îi trecea cu vederea aceste răbufniri, că nu vroia să îl părăsească, deşi o înşelase de câteva ori, deşi o mai bătea uneori.
El o privea fără să spună nimic, îi ştergea lacrimile de pe obraz şi se gândea că mare lucru nu era de făcut. O putea scăpa uşor de “prietenul’ lor, dar nu ar fi putut să o păstreze pentru el. Tovarăşii lui i-ar fi întors spatele, convinşi că i-a suflat-o celuilalt. Nu i-ar fi păsat prea mult, dar nici nu îşi permitea să se complice cu o fată care era mult mai bogată decât el. Nu avea în casă nici măcar o felie de unt cu pâine, să o servească. Trebuia să aştepte până strângea suficienţi bani, să se poată muta de acolo, sau măcar să îşi aranjeze puţin camera aproape goală. Era prea mândru pentru a-i cere să vină într-o casă unde el nu avea decât un pat şi o măsuţă rotundă, pe care stătea o veioză şi cheia casei.
Nu i-a spus nimic din toate astea. Nu i-a spus nici că o place. I-a povestit despre viaţa pe care a dus-o la casa de copii. Citea o milă imensă în ochii ei, deşi nu asta sperase. La un moment dat, l-a luat de gât şi l-a sărutat până când li s-a tăiat respiraţia. A fost prima lor noapte împreună.
Aşteptase să audă de la el un cuvânt, un singur cuvânt, dar el se folosise de ea fără să spună nimic. Dimineaţa s-a întors la iubitul ei.
De câte ori avea o clipă liberă, venea la el, se ghemuia în braţele lui şi îi cerea să o iubească până la epuizare. Nu îl iubea, sau dacă îl iubea, sigur nu îşi dădea seama. Se simţea atrasă de el aşa cum se simt unii atraşi de animalele sălbatice. Îl asemuia cu o panteră neagră, neîmblânzită. Comunicau foarte puţin, fumau mult, se iubeau violent şi adormeau ţinându-se încleştaţi în braţe.
După aproape un an în care a pus bani deoparte renuntând la multe, cu speranţa că într-o zi îi va putea propune să fie doar a lui, visele i s-au destrămat ca un fum. EA a venit ca de obicei, s-a strecurat în pătură, i-a spus că a încheiat relaţia cu “prietenul” lor şi că va ieşi la o cafea cu un coleg de serviciu.
Orgoliul lui nemăsurat l-a împiedicat să spună ceva, să reacţioneze în vreun fel. Se simţea mai singur ca niciodată. Nu apucase să îi spună cât de mult ţine la ea şi acum îi parea bine.
EA ar fi vrut să o roage să nu iasă cu altul, ar fi vrut să fie doar cu el, deşi ştia că este un om dificil. Era clar. Nu ţinea la ea.
Hm, sper sa nu te superi,…eu nu ma pot pune in papucii lui. Ce simte el e cumva din perspectiva unei fete nu a unui baiat. Ceea ce e normal ca o fata a creat personajul :). Eu nu stiu pe nimeni din prietenii mei sa se gandeasca cand o fata plange (pe care o doreste/place/iubeste) ca n-are cu ce-o servi de mancare. Asta-i reactie mai de fata sau de barbat foarte-foarte matur cu un copil. In opinia mea, evident :). In orice caz eu unul nu m-as gandi la asta. La fel cum n-as avea nici o ezitare sa o poftesc sa sada cu mine in vizuina mea goala. Un barbat nu se gandeste ca are doar o masa sau o lampa! Sau ca asta ar fi rau… E exact cat iti trebuie. La restul detaliilor se gandesc fetele. Ele vad lipsurile astea. De regula. Ca strangea bani sa-i ofere alt loc decat cu tac-su, aia parca mai pot sa cred. Desi sigur n-ar fi in topul prioritatilor. Nu in ale mele sau a altor barbati de diverse varste pe care-i cunosc. De obicei strangi bani sa-i cumperi ei asa…o chestie femeiasca si sa o dai pe spate. Stiu si eu, robot de bucatarie, bijuterie…etc. Dar orice acoperis poti sa-i oferi initial e perfect. Si apoi cand iti place fata altuia pana la a fi gelos ti se rupe de prieteni, zau asa :D.
Altfel e povestit foarte frumos, dar as fi stiut ca-i scris de o femeie si nu de un barbat care a trecut prin asta. Din cauza detaliilor.
Este normal sa fie asa, Vladen. Eu nu sunt scriitor de profesie si nici nu stiu sa gandesc precum un barbat. Dar mi-am imaginat ca un om crescut la casa de copii, care niciodata nu a avut nimic si care este foarte orgolios isi va face ganduri si in legatura cu ceea ce ii poate oferi unei femei, incepand de la un simplu sandwich si pana la o casa acceptabila.
Tu si prietenii tai ati crescut in familie, la fel si eu. Nu putem stii exact cum gandeste un om crescut la orfelinat. :))
Bine macar ca iti place cum este povestit… :))
de cele mai multe ori tacerea este gresit interpretata…
eu sunt sigura ca lucrurile nu vor ramane asa :)
interesant punctul de vedere al lui Vladimir…”barbatii sunt de pe Marte”,nu? :)
Sincera sa fiu, ma gandeam la o continuare, dar acum mi se pare ca ar fi prea mult, nu vreau sa plictisesc pe nimeni cu povestile astea. :))
De cele mai multe ori ar fi bine sa vorbim, sa ne exteriorizam sentimentele, chiar daca exista riscul sa fim raniti.
Este trist cand orgoliul te impiedica sa fi alaturi de persoana pe care o iubesti
Este trist, este dureros, dar unora chiar le este greu sa isi puna inima pe tava.
Eu nu comentez pana nu aud (vad) comentariul la povestea mea scrisa în reactii în prima parte….. Vreau sa îti stiu parerea! ☺
Nu am prea multe de spus, pentru ca mi-a placut mult si chiar am ezitat intre a scrie o continuare si a posta comentariu tau. Am ales prima varianta pentru ca asa mi s-a parut in momentul acela ca este mai bine, sa aiba oamenii de unde sa aleaga. :))
Iti multumesc inca o data.
Si eu îti multumesc ca m-ai lasat sa ma “delantui’ Ai procedat foarte bine! Asa consider eu ca este democratic…….. sa aiba “lumile” de unde sa aleaga”.
Poate facem sa mearga si joculetul ala cu poze… ;)
Zau, nu mai rezist ! (Sunt deosebit de stressat de la serviciu unde mi-au venit brusc pe cap inapoi din vacanta toti cei 6 manageri de sex feminin. 2 inca alapteaza.) DE CE au femeile impresia ca barbatii le pot citi gandurile ? Si inca si aia care, zau, nici habar nu au cum le cheama, daramite sa stie care le sunt atributiile concrete de serviciu. Este de o nebunie si de o irationalitate care pe mine ma uluieste. Cum naiba sa astepti sa ghiceasca ala ce vrei tu ? Ce, are puteri telepatice ? Hai, ca daca vezi pe una asa trista, iti dai seama ca e trista, dar de ce e trista, zau daca poti sa iti dai seama pana cand nu iti spune concret, cat se poate de concret, nu vag. Zau, nu mai rezist, adica nici ca manager serios nu esti in stare sa spui ce naiba vrei, si zici chestii vagi asa, “ce zi, ce zi…”, asteptand ca sa inventez eu o replica interesanta, poate chiar o intrebare care ar fi urmata de 10 minute din viata mea profesionala de CONVERSATIE de tip psihoterapie de suport ? Ma rog, nu ar trebui sa ma vait, ca eu totusi primesc bani pt aceste 10 minute, insa totusi as prefera sa primesc acesti bani carand pietre de la etajul 1 la etajul 2 in timp de aceste 10 minute decat sa fac conversatie total neinformativa, deci absolut total inutila. Si cand intreb totusi si eu ceva concret, asa din an in Paste, ceva posibil util, de ex “unde se afla carioca de culoare bleu ?”, tu ca manager al meu stai si te uiti uluita la mine ca si cum nu stiai ca asta e jobul meu, sa iau carioca bleu si sa trag o dunga peste cuvintele care trebuie colorate de pe acel formular ? Si vrei ca in loc sa imi fac eu treaba mea, la care ma pricep eu, la care sunt chiar expert acolo pe domeniul meu ingust, aceea de a colora cu carioca mea preferata de culoare bleu, (desi pot si cu galben, si cu roz, si am incercat de cateva ori si cu vernil cand a fost o urgenta si efectiv nu stia nimeni unde e carioca bleu), sa iti zic “I feel your pain.” ? Ba sa mai si incerc sa ghicesc de ce esti trista ? Si sa iti mai dau si solutii de viata ? Dar ce sunt eu, life coach ? Du-te si plateste-ti, nene, un life coach profesionist cu 60-80 USD/ora daca nu stii ce vrei si vrei sa-ti spuna altii ce sa vrei + ce sa faci ulterior ! Zau, eu de obicei sunt oarecum inclinat politic pro-feminist realist clasic, asa de valul 1, ala cu sufragiul universal, ca valul 2 a incurcat treburile pt o gramada de lume, (desi eu personal sunt OK si cu asta, mai ales cu aparitia revistei Cosmopolitan, ca mie personal mi-a folosit ff mult, cand aveam 15 ani, sa aflu cum le place barbatilor sa faci oral sex cu ei, ca pe vremea aia nu erau asa informatii mai largi pt gay si trebuia sa ma chinuiesc cu Cosmo si sa extrapolez din Playboy, ca nici acolo nu prea erau informatii asa de concrete ca in Cosmo, erau mai mult articole de critica si istorie literara mai misto decat in alte parti, si puteai sa deduci niste chestii utile, daca iti foloseai ff bine imaginatia, pt ca se stie ca toti criticii si istoricii literari de la vremea aia erau total gay…zau, din cauza asta eu l-am suspectat si pe dl Nicolae Manolescu o vreme destul de indelungata ca e, desi nu cred ca e, ca pana acum precis iesea din dulap daca era, ca sa isi mai vanda din volume), iar valul 3 zau daca nu e total SF, ca a ajuns sa se dezbine pana si Biserica Romano-Catolica din cauza asta, si cu asta eu nu sunt de acord, pt ca eu personal chiar daca ma enervez pe femei din cand in cand, totsui asta nu inseamna ca le consider sclave, sau, Doamne fereste ca as dori sa le agresez sexual, (ca exact numai asta mi-ar lipsi mie in clipa asta ca sursa aditionala de stress), ba chiar dimpotriva, eu chiar VREAU sa le consider fiinte mature si inteligente total semene mie, efectiv pt ca sa ma lase naibii in pace cu ghicitul gandurilor lor, ca o femeie matura si autonoma in viata ei nu ar sta sa ofteze asa pe o margine de pat asteptand sa ghiceasca un ins oarecare, si inca si fara experienta de a conversa cu o mama sau macar cu o sora, daca a crescut la Casa Copilului, ce naiba vrea ea.
(Sorry. Sunt total stressat. Si maine, adica deja azi, va fi o zi si mai grea, ca vine administratoarea sefa in inspectie si secretarul isi ia concediu, si precis ca o sa trebuiasca sa duc iar eu teancurile de hartii la taiat in bucatele la masina de taiat hartii in bucatele, si dupa aia sa ii fac psihoterapie de suport la administratoarea sefa + minim 5 manageri, ca am impresia ca aia pe care am intrebat-o azi unde e carioca bleu o sa isi ia o zi de concediu medical, ca probabil s-a stressat de la intrebare, plus stiu ca nu vrea sa trebuiasca sa participe la sedinta de de-stress a administratoarei sefe, ca ei ii place sa primeasca psihoterapie de suport de la mai multi, in acelasi timp, in grup, si nu la toate managerele le place chestia asta, trebuie sa ma sacrific tot eu…)
Doamne, Rudolph, dar suparat erai aici… :))
Fata facuse deja primul pas cand ii batuse la usa. L-a facut si pe al doilea, cand l-a sarutat. A mai facut cativa pasi venind mereu la el. Ce trebuia sa mai faca pentru ca el sa inteleaga ca il place? Majoritatea femeilor asteapta ca barbatii sa preia initiativa. ;)
Legat de serviciul tau, as zice sa iti pastrezi calmul, sa nu te mai stresezi din orice. Doar stii ca femeile sunt sucite, gandesc altfel decat barbatii, sunt imprevizibile si au alte prioritati. :))
Cand o fata vine la tine si te saruta inseamna doar ca este posibil sa isi doreasca sa faca sex cu tine, desi trebuie sa intrebi, nu sa te repezi ca prostul. (Aste e valabil si pt populatia gay, adica dupa ce pui mana pe genunchiul cuiva, il intrebi frumos daca doreste sa faca sex cu tine, nu te repezi asa direct. Desigur, trebuie sa te asiguri ca are si capacitatea minim necesara de a putea sa raspunda in mod autentic. Pt screening de capacitate in stare neintoxicata cu alcool, este de ajuns sa dai mana cu el si sa i te uiti in ochi, pt ca astfel poti elimina o gramada de oameni cu demente de diverse cauze, care NU vor avea capacitatea de a raspunde in mod credibil la intrebarea de daca isi doresc sa faca sex cu tine, si se pot crea probleme dupa aceea. Daca chiar esti ff constiincios si vrei sa ii elimini si pe aia cu encefalopatie, mai frecvent cauzata de ciroza alcoolica, in afara de dementa, trebuie sa il pui sa deseneze si un ceas cu cifrele orelor pe cadran si cu o limba mica si una mare, care sa arate ora 13 fara 10, insa NU e de ajuns doar ceasul, trebuie neaparat, orice ai face, si dat mana cu el si privit in ochi..nu l aculoare ci la pupila, sa fie simetric micsorate sau marite cand trec pe sub stroboscop, ca daca nu sunt, este posibil sa fie dement din cauza de sifilis tertiar pe creier, sau este posibil sa pice jos si sa moara pe loc,. asa ca nu vei mai avea pe cine sa intrebi daca doreste sa faca sex. NU are rost sa intrebi nici un cuvant pt a face screening de dementa pt ca daca e de tip alcoolic confabuleaza oricum, si daca e de alte cauze, este posibil sa fi retinut cuvintele social politicoase ale unei conversatii obisnuite si sa nu iti dai seama ca habar nu are cum il cheama, daramite cum te cheama pe tine, deci daca incerci sa faci screening de capacitate prin cuvinte, ramai prost. NU glumesc, mie toate chestiile astea mi le-a spus un medic specialist neuro-oftalmolog, care este un medic super-specialist ff invatat, mai tare decat un neurolog, mult mai tare decat un oftalmolog, si adesea si mai util decat un neurochirurg.)
Atractia sexuala nu are intotdeauna mare lucru de a face cu a-ti placea de cineva. Desigur, uneori se intampla si sa iti placa persoana cu care vrei sa faci sex, insa nu e total obligatoriu sa fie asa intotdeauna. Si dupa parerea mea sincera asta ar trebui sa fie valabil atat pt femei cat si pt barbati, desi adevarul e ca NU stiu sigur daca e la fel, pt ca intr-adevar sexualitatea feminina a fost studiata mai putin decat cea masculina si chiar cred ca a existat discriminare in acest sens.
Sau poate ca tinea. Interesanta povestea, dar parca putin trasa de par. Parerea mea umila. X_X
Sigur tinea la ea, dar daca nu ii spunea, fata era libera sa creada ca doar o foloseste. De ce ti se pare trasa de par?
Eu n-as fi putut “juca” in povestea asta pentru ca nu tac
Cand am ceva de spus , spun, mai ales cand e vorba de iubire
Chiar daca a trebuit sa sufar pentru asta :) Macar am avut ce sa va povestesc pe blog ;)
Eu nu cred ca am citit la tine despre suferintele din dragoste. Imi dai un link?
Oh da :)))
of, tăcerea asta interpretabilă !
De data asta au tăcut şi el şi ea.
Trist.
S-au mai văzut cazuri.
Sunt atat de multe motivele pentru care oamenii nu vorbesc suficient si mai ales nu vorbesc atunci cand trebuie… Pacat…
Ce sa zic? Ca si Hapi, eu nu pot tacea :)
N-as fi tacut asteptand. N-as fi putut. Macar in ultima clipa si as fi explodat. Ii dadeam si vreo palma. :))
Nu glumesc ;)
Oricum, mi-a placut povestea. Ma asteptam la ceva mai dark, imi era si teama. Oamenii de genul personajului strang multe frustrari , pot deveni periculosi…din pacate.
Incepuse sa imi fie simpatic si nu m-a lasat inima sa il fac prea rau. :))
Poate daca as fi continuat cu un alt episod… :))
Stiu ca nu ai putea sa rabzi, sa nu spui nimic. ;)
Mie mi-a placut tare de tot continuarea, dovedeste o fina cunoastere a sufletului omenesc, cu toate ciudateniile lui, plus multa sinceritate. In plus, ma face sa ma gandesc daca nu cumva iubirea depinde excesiv de mult de convenientele sociale. El a plecat cu niste idei preconcepute in relatia cu ea, ceea ce la final a dus la pierderea iubirii.
Place mult de tot ideea, dar si sufletul care a conceput aceasta poveste.
Ma faci sa rosesc, Ioana. Multumesc mult. Asta am vrut sa subliniez… Lipsa comunicarii dintre oameni poate avea efecte dezastruoase, iar convenientele sociale nu fac nici ele mai mult bine.