Nu poti omori timpul fara a insulta eternitatea, se zvoneste ca ar fi spus candva Henry David Thoreau. Vorbele sale sunt in acest moment citatul meu favorit, cel care m-ar putea motiva sa imi reordonez prioritatile, deoarece astazi (29 octombrie 2014)…, m-am trezit decisa sa nu mai irosesc nici macar un minut din viata.

Am invatat… ca este foarte greu sa lucrezi cu oamenii. Se cere sa ai diplomatie, o rabdare de fier, sa cunosti exact problemele cu care ei s-ar putea confrunta si sa poti gasi rapid rezolvari.

Probabil din acest motiv ma intorc tot mai des la dragul meu Fabrizio Moro si la Rumjacks. Muzica lor, pe care o ascult acum, ma relaxeaza si ma inveseleste, asa cum in bucatarie ma destinde aroma prajiturilor abia scoase din cuptor….

Ador mirosul de rece venit din gradina…, mirosul apropiatei ierni ce bate la usa de afara… Intotdeauna mi-a placut, chiar daca am preferat si prefer sa il simt stand in casa cu geamul deschis…

De cand in familia noastra a intrat acest italian potent, sunt mereu imbracata in tinute lejere, de parca as trai o permanenta vara… Le sunt recunoscatoare celor doi baieti priceputi care, in nici doua ore, ne-au montat centrala termica…

Aveam un ghem din care planuiam sa mesteresc o traista, asa cum sunt cele artizanale ce se vand pe la tarabele din statiunile montane. Pentru ca draga de Miti s-a ocupat cu fanatism de el, am planuit pentru saptamana viitoare sa cumpar altul si sa il depozitez in cel mai ascuns colt al casei.

Uneori ma gandesc la tot ceea ce mi-am dorit sa fac in viata si nu am reusit si parca astept/sper ca viata sa imi mai dea o sansa, sa o pot lua de la inceput. Apoi imi amintesc de toate cele pe care nu m-am gandit nicicand ca le-as putea face si totusi am reusit. Datorita lor am crescut si sunt cea de astazi…

O fotografie preferata

litera v 2