Skip to main content

Fericirea – clipe efemere de emoţie intensă

Mă tot gândesc la clipele efemere de emoţie intensă, la clipele de fericire pe care le-am trăit de-a lungul vieţii. Şi nu au fost puţine. Şi îmi dau seama că  nu le pot descrie sau defini în cuvinte, deşi i-am promis lui Rudolph că o voi face. Citeam acum câteva minute la el pe blog că s-a simţit fericit auzind tunetele ce anunţau furtuna. Da, Rudolph, asta este fericirea.

M-am simţit fericită când am gustat clipa, fără să mă gândesc la trecut sau viitor, când am uitat de mine pentru a mă gândi la alţii, când am făcut ceea ce îmi plăcea, când am împletit gânduri şi speranţe şi am văzut cu ochii minţii viitoarele bucurii.

Am fost fericită când m-am contopit cu nisipul plajei, când am simţit mirosul iasomiei, am fost fericită văzând o picătură de apă cum se prelingea pe bărbia bărbatului iubit, am plâns de fericire când am născut băiatul şi când mi-a înconjurat prima dată gâtul cu mânuţele. Am fost fericită în fiecare clipă a vieţii, de când îl am pe el.

Fericirea pentru mine Read More

Leapşa- versuri despre fericire

Am primit de la Cristina o leapşă mai mult decât interesantă, dar şi dificilă în acelaşi timp. Îmi cere să spun ce am înţeles eu din poezia pe care ea a publicat-o într-o revistă studenţească de la Iaşi. Aceasta este poezia:

Deci, ce cred eu ca trebuie sa faci ca sa gasesti Fericirea:

trebuie să te întorci la poveştile tale
la copii la adulţi şi la oameni de vârsta a 11-a
trebuie să le guşti fericirea cu aromă de noapte
de cer înnorat şi sirene ţipând speriate
trebuie să-ţi abandonezi nepăsarea
să o dezbraci lasciv, cu subînţeles şi multă sudoare
să închizi fereastra, s-apropii picioarele
să întinzi o mână să aduni o privire
poate aşa lumina lor te va cuprinde şi pe tine
de la tălpi în sus până la nivelul gâtului
să-i închei o capsă şi
să-i tragi fiermoarul.
      Părerea mea de neavizat în legătură cu poezia: Ca să găseşti fericirea Read More