Am văzut-o prima dată pe E. în ziua în care a împlinit un anişor. Era slăbuţă, cu pielea aproape transparentă, cu ochii mari, albaştri şi părul blond, numai cârlionţi. Era un înger de fetiţă, cu privire senină şi zâmbet timid. Am îndrăgit-o imediat. Ionuţ avea pe atunci cam patru ani, era deja băiat mare. Îşi asumase rolul de protector faţă de gâza blondă.
Toţi copiii din bloc o plăceau, toţi ar fi vrut să se joace cu ea, să o ţină de mânuţă şi să o plimbe pe alee. Până în ziua în care mămica ei, încântată de atenţia cu care Ionuţ o trata, l-a rugat să o aducă în casă. De atunci, nici un copil nu i-a mai cerut voie mamei să plimbe fetiţa. Îi cereau voie băiatului meu, pentru că i se dusese până în celălalt capăt al blocului faima de bătăuş şi mare apărător al micuţei.
În faţa scării, o vecină, care era de seama lui Ionuţ, o ţinea în braţe pe E. El, mândru nevoie mare de rolul pe care îl primise, le-a spus că mititica trebuie să urce în casă, la mămica ei. Vecina nu s-ar fi dezlipit de păpuşica vie. L-a rugat pe Ionuţ să o mai lase puţin, dar fără succes. Ambiţioasă, a decis că nu îi va da drumul din braţe, ci o va duce chiar ea în casă. Atât i-a trebuit copilului meu. Ce a fost în capul lui, nici astăzi nu ştiu. I-a dat un pumn vecinei şi a liniştit-o.
De atunci, a fost nedespărţit de E. Unde plecam noi, mergea şi fetiţa. Când pleca E. cu mama ei undeva, îl plimbau şi pe Ionuţ. Mergeam cu ea să cumpere hăinuţe din second hand pentru păpuşi, îi făceam jucării, o tratam de parcă îmi era copil. Pe Ionuţ îl considera fratele ei mai mare. Mai târziu, când a plecat la şcoală, făceam temele cu ea, iar băiatul meu îi era bodyguard. Probabil a contat mult şi faptul că mă înţelegeam bine cu mama fetiţei.
Ne-am mutat, iar legătura dintre noi s-a mai slăbit… Acum aflu cu stupoare că este mămică. O mămică foarte tânără, foarte frumoasă şi sper că şi fericită. Mă voi duce să îi văd fetiţa, să o ţin în braţe, să o răsfăţ. Până atunci, caut disperată hainute bebelusi, caut jucarii, caut cadouri pentru ele, caut ceva deosebit, cu care să le încânt. Sfaturi? Ce v-ar plăcea să primiţi pentru bebeluşul vostru?
Mulţi părinţi ar vrea nişte hăinuţe care să crească în acelaşi ritm cu care cresc copiii lor…
Jucarii, evident. Ce are, baiat sau fetita?
P.S: vezi daca n-a mai avut bodyguard? :P
Acum am vazut ca ai zis ca are fetita… Mi-a scapat. Pai atunci poate haine totusi?
Aş fi vrut şi eu aşa un bodyguard când eram mică. Aveam şi eu câţiva vecini ce meritau pocniţi :))
Sunt sigura ca venind de la tine o sa aprecieze orice i-ai oferi. Iar in materie de cadouri, depinde cat e de mica fetita ei. Daca as fi eu, mi-ar placea un album foto ceva mai special, asa special de bebe :D
Nu am un bebelus- singurul sfat pe care ti-l dau din proprie experienta e sa cumperi haine mai maricele cu un juma de an cel putin fata de ceea ce scrie pe eticheta ….dar cred ca deja stii asta.
Un covoras cu activitati pt bebelusi :)
Dacă e foarte mică, hăinuțe. Dacă se joacă deja, niște jucării moi, de gumă, potrivite bebelușilor. Enya mea se bucura de jucărioarele de pus în cada de baie, gen rățuște plutitoare. Cred că prezența ta acolo va fi cel mai frumos cadou posibil! :)
În calitate de mătuşă, eu am cumpărat scutece pentru nepoţii mei când erau mici, scutece la greu. Pentru că un copil consumă 5-6 bucăţi pe zi. Şi creme speciale pentru bebeluşi. Cu astea nu dai greş şi sunt ajutor şi la bugetul părinţilor.
Jucării şi haine le iau şi părinţii sau primesc multe, iar de astea se plictisesc repede sau cresc şi le rămân mici. Nepoată-mea are rochiţe pe care le-a putat o dată şi i-au rămas mici.
Caută la alte mămici, e mai ieftin :D
Fă-mă să înțeleg, tânăra mămică are… 16-17 ani?
DA, din nefericire… Sunt inca in stare de soc…
Sau 15!? Nu conteaza, e treaba ei, sa fie sanatoasa!
Nu am idee, si eu as merge tot pe partea practica cu pampersi si chestii dinastea care se consuma mult. Si ceva dragut pt mamica, sigur s-ar bucura. Pe mame le cam ignora lumea, toti se concentreaza asupra bebelusului :)
M-a amuzat si mi-a placut foarte tare articolul. :)
Sincer, cred ca cea mai buna varianta de cadou raman hainutele. Mai ales din cauza ca, mamica fiind tanara, banuiesc ca nu o duc chiar foarte roz cu banii. Asta ma face sa ma gandesc ca orice ajutor practic primit, va fi o mare bucurie.
sa fie sanatoasa, a fost alegerea ei. sa speram ca pe urmatoarele le vaface mai bine…
Da’ ce zor a avut ;) La 16 ani mama deja? Hmmm…