Știam încă din primii ani de viață că organismul uman are nevoie de cel puțin opt ore de somn pe noapte, pentru a-și reveni și a se încărca de energie. Auzisem că bebelușii dorm mult mai mult, însă nu probasem încă. Ocupată cu școala, cu petrecerile ce se țineau lanț, cu fluturii din stomac, începusem să dorm tot mai puțin sau chiar deloc, în unele nopți. Țin minte că la scurt timp după revoluție, am prelungit un revelion vreme de vreo cinci zile, timp în care nu am pus geană pe geană. Întreaga gașcă a făcut același lucru, așa că am reușit să ne îmbătăm cu coca-cola, din cauza oboselii.
Nu aș vrea și nici nu aș putea repeta experiența. De când îl am pe Ionuț, care a fost un bebeluș tare cuminte totuși, am terminat cu răsfățul recuperării, ce îmi aducea uneori și câte 24 de ore de somn neîntrerupt. Dorm maxim șase ore pe noapte și, în zilele în care mă simt epuizată fizic sau psihic, îmi ofer un mic somn de frumusețe după-amiaza, somn care uneori mi se pare mai reconfortant decât cel de noapte.Nu m-am ocupat de făcut statistici, nu știu când dau un randament mai bun, căci uneori am senzația că acel somn de după-amiază îmi răpește din timp, însă…
Specialiștii au descoperit că somnul este cel mai bun mijloc de recuperare a energiei. Nimic nou, veți spune zâmbind îngăduitor. Noutatea constă în faptul că angajații sunt sfătuiți și încurajați să profite de pauza de masă pentru a dormi 26 de minute, timp suficient pentru a se revigora. Mai contează că nu rămâne timp de un sandviș, o cafea și o țigară? Nu îmi pot imagina cum s-ar putea hrăni un om în patru minute, mai ales dacă este și fumător înrăit. Ceea ce m-a uimit pe mine a fost decizia unor firme mari de a acorda angajaților șansa unui mic somn de după-amiază.
Google și Nike sunt primele firme care îmi vin în minte acum, când scriu despre acele 26 de minute de somn din timpul programului de lucru. S-a constatat că angajații care profită de ele dau un randament mai bun, cu o treime în plus față de colegii lor. Sigur, nu ni se spune care sunt avantajele angajaților, însă ne putem imagina că primesc mici bonificații, poate și ceva avansări, plus recuperarea după o noapte de pomină, deci am putea spune că toata lumea are de câștigat. Dar ce te faci când ai o colegă ca mine?
Mi s-a întâmplat odată, pe când aveam vreo 26 de ani, să ațipesc în pauza de masă, din cauză că eram foarte obosită. Mai mult de o oră s-au chinuit colegii mei să mă trezească. Aveam un somn greu pe atunci, somn de om tânăr și sănătos, care își trăiește viața la maxim și doarme pe săturate când simte nevoia. În cât timp credeți că mi-ar fi desfăcut Google sau Nike contractul de muncă, dacă aș fi lucrat pentru ei? V-ar plăcea ca firma la care lucrați să vă ofere condițiile necesare unui somn de 26 de minute?
Vreau să vă recomand o carte care pe mine m-a impresionat mult și pe care plănuiesc să o recitesc în această vară. Casa somnului, de Jonathan Coe. Pentru o viață sănătoasă vă recomand să dormiți cel puțin 8 ore pe noapte, din care măcar 3 să fie înainte de miezul nopții.
Eu nu sunt fan somn, dar voi încerca să citesc recomandarea ta! :)
Am impresia totuşi, că ei au o oră pauză de masă, ceea ce ar însemna că ar mai rămâne un pic mai mult timp şi pentru scopul acestei pauze. Dar poate ar fi bine să sfătuim aceste companii inovatoare să schimbe denumirea din pauza de masă în pauza de somn şi chiar să o mai lungească puţin. Nu ştiu ce să zic, îmi pare şocantă ideea, dar de câte ori nu s-a întâmplat aşa la ceva nou şi revoluţionar. Eu nu prea dorm doar 26 de minute şi cred că nu m-aş prea adpta, dar poţi să ştii, am învăţat că e mai bine să nu mai resping noul şi să caut să mă adaptez.
Pai ideea nu e deloc noua, spaniolii si italienii parca au pauza in toata regula, 2-3 ore, numai bine de-un somnic la pranz. Si la unele firme nemtesti se doarme in pauza de pranz. E drept ca pauza e de o ora si daca in 10 minute ti-ai mancat sandwich-ul restul de 50 poti sa le dormi linistit.
Nici eu nu m-as multumi cu 26 de minute, mai bine nu ma mai culc, ca sa nu mai zic ca nu pot adormi chiar la comanda.
Mi-e mi se întâmpla să aţipesc la serviciu – când erau condiţii prielnice :) – câte cinci sau zece minute, cu capul pe birou. Şi, sincer, mă trezeam cu adevărat odihnită!
Ah, am încercat o mulţime de trucuri pentru a înşela organismul să-mi ceară mai puţin timp de dormit, inclusiv somnul blitz. Ei bine, într-adevăr, somnul îl poţi amâna, nu şi înlocui.
Şi încă ceva: timpul necesar pentru somn diferă, nu există nimic standard. Mie îmi sunt necesare cca 7 ore de somn din 24. Ştiu pe cineva care are nevoie de 12 ore de somn. Cele 26 de minute te poţi chinui să adormi şi să nu reuşeşti să aţipeşti decât 1-2 minute şi trebuie să te scoli chiaun, că reîncepe munca.
Probabil, s-a ajuns la cifra 26 făcându-se o medie.
Uneori este mult prea greu sa ne facem un program de somn, cu atat mai mult cu cat serviciul este unul dificil, aventual mai multe ture, ore suplimentare etc … as vrea sa avem momente in care sa dormim precum leii :D .. 20 de ore pe zi! Ar fi tare, nu? :)))
In 26 de minute uneori nu adorm nici la mine in pat, dar la masa de la birou:))
Adică mie, nu mi-e :)
Somnul este de neinlocuit !
Somnul este cel mai bun prieten al meu acum, păcat că în copilărie l-am renegat, iar acum s-a supărat pe mine și ne întâlnim destul de rar.