In urma cu doar cativa ani, cand a aparut pentru prima dta pe bloguri un articol despre servicii funerare, multi au spus ca doar asta mai lipsea din mediul online. Fara sa isi dea seama, chiar vorbeau despre un adevar la care numai cei incercati de necaz se mai gandisera. E tare greu, atunci cand iti intra necazul in casa, sa faci tot ceea ce legea din Romania si traditia crestina iti cer. Acum trei ani am pierdut-o pe mama.
Desi cazuse la pat cu aproape un deceniu inainte, moartea ei tot ne-a luat prin surprindere si ne-a bulversat. A trebuit sa alergam prin spital, pe la morga, pe la autoritati, iar mai apoi dupa tot felul de cumparaturi. Cat de tare mi-am dorit atunci sa am destui bani pentru a arunca toata povara pe umerii unei firme de servicii funerare!
Aveam bani de primit, insa veneau mai tarziu, asa ca a trebuit sa ma ocup de toate formalitatile si de toate cumparaturile impreuna cu familia mea, fara nici un alt ajutor. De fapt, pot spune ca m-am ocupat doar eu si sora mea, caci toti ceilalti erau la serviciu. Nu a fost deloc usor, mai ales ca noi eram usor cu capul in nori din cauza pierderii suferite. Nu aveam nici masina pe atunci, asa ca alergatura de la un birou la altul, de la o autoritate la alta a fost un adevarat cosmar, prin care nu doresc nimanui sa treaca in asemenea momente grele.
Tocmai de aceea nu ma sfiesc sa scriu pe blog despre servicii funerare, astfel incat toti cei care au nevoie si cauta pe internet informatii sa stie ca in mai toate orasele exista asa ceva si ca, in schimbul unei sume nu exagerat de mari, firmele de servicii funerare se ocupa de absolut tot cea ce este nevoie pentru ca persoana care s-a stins sa fie inmormantata cum se cuvine fara nici un efort din partea familiei, care in acest fel are destul timp sa isi planga suferinta si sa isi ia ramas bun de la decedat.
Noi nu am avut acest privilegiu. Mama a murit in spital, la final de saptamana. Abia in prima zi a urmatoarei saptamani am putut rezolva cu actele de la morga, dupa care a trebuit sa alergam pentru actele de ingropaciune prin cimitir, pe la garnizoana orasului (mama avea pensie militara si dreptul de a fi inmormantata la cimitirul militar), dupa certificatul de deces, la capela, dupa cosciug, dupa imbracaminte, mancare, lumanari si tot ceea ce mai trebuie atunci cand moare un om.
Timpul trecea repede si noi trebuia sa urgentam, in asa fel incat sa o ingropam la timp. Nu am avut timp sa stam cu ea decat cateva ore, in dimineata inmormantarii. Nu am avut ocazia de a sta la priveghi, de a face ceea ce se face de obicei in astfel de cazuri. De ce? Pentru ca nu am apelat la o firma de servicii funerare care sa se ocupe de tot in locul nostru.
A fost o lectie grea, din care am tras invataturi, asa ca, atunci cand l-am pierdut pe socrul meu, primul lucru facut a fost sa angajam o firma de servicii funerare care s-a ocupat de absolut tot, ceea ce va sfatuiesc si pe voi sa faceti atunci cand aveti un necaz in familie.
Tare greu este cand iti moare cineva drag :(