Secretele zeului poeziei

Cerneala curge-n râuri, topită de o primăvară neînțeleasă. Se amestecă neobservat cu mocirla bălților puturoase, ca într-un meci jucat în ploaie. Iarba fragedă e călcată nemilos de picioarele vârâte în ambalaj “cramponat”. Cineva scuipă. O minge venită de nicăieri mută jocul în terenul advers. Ne scărpinăm ca fotbaliștii. Penalti. E rândul vostru să participați la eveniment, să fiți parte activă în această schimbare, să luptați cu stiloul în mână pentru a proteja poezia de trecuta, prezenta și viitoarea ocheală.

Avem un buget aproape nelimitat de cuvinte. Deocamdată nu plătim impozit pentru ele, însă alegem, nesiliți de nimeni, să revărsăm vulgaritatea peste albul paginilor sau să jucăm la mică ciupeală. Ciupim de colo o literă, de dincolo o silabă, înlocuim cu un emoticon, până când acțiunea de redecorare a limbii române va fi completă. Atunci, și numai atunci, voi crede că gioc e un cuvânt nou-venit, la fel cum ieri am crezut că minunatul “condaj” înseamnă ceva neștiut încă de măria-sa dexonline, când de fapt era o banală înlocuire -din greșeală- a literei s cu litera c.

În timp ce literele se contopesc într-un dans curajos, fiecare caracter devine o mică poveste, o notă muzicală într-o simfonie lexicală. Paginile albe devin câmpul de bătălie pentru cuvinte ce caută să își croiască drum prin haosul limbii reimaginată. Este o revoluție a expresiei, un maraton al inovației lingvistice în care creativitatea se ciocnește cu tradiția.

Pentru a proteja frumusețea și autenticitatea poeziei, suntem chemați să ne ridem stilourile și să îmbrățișăm provocarea de a împleti cuvinte noi, să le inventăm ca pe niște comori ascunse în vocabularul nostru. În acest joc al cuvintelor, fiecare scriitor devine un pion într-un șah de idei, cu mișcări ce pot schimba perspectivele și adânci înțelesuri neexplorate.

Nu este doar despre a adăuga cuvinte în mod mecanic, ci despre a le găsi în acel spațiu vast al imaginației, să le conturăm cu dragoste și ingeniozitate. Prin intermediul stiloului nostru, devenim arhitecți ai limbajului, construind punți între cuvinte vechi și noile noastre creații, într-o continuă evoluție a expresiei literare.

Și așa, în loc să cădem pradă vulgarității sau să ne jucăm la mică ciupeală, să dăm naștere unui limbaj ce strălucește în întregul său splendor, o oglindă a noii noastre percepții și a gândirii noastre în perpetuă schimbare. Călătoria prin această redescoperire a cuvintelor devine astfel o călătorie în lumea inepuizabilă a imaginației, unde fiecare rând este o piatră prețioasă în construcția unei noi epoci literare.

Vă place joaca de-a cuvintele? Haideți pe blogul lui Eddie, unde cele 12 cuvinte (meci, ciupeala, impozit, buget, primavara, ambalaj, venit, eveniment, minge, gioc, ocheala, redecorare) încă așteaptă să fie parte din redecorare.