Înjur cu patimă, cu sete, cu ură. În gând. Mi-e sufletul otrăvit. Mi-e lehamite de oamenii care au uitat să fie oameni. Aseară, prin Ploieşti…, era curtea bisericii din cartier plină de credincioși. M-ar fi linșat dacă le spuneam că nu dau doi bani găuriți pe credința atât de strident afișată. Pe unii dintre ei îi recunosc ușor, căci m-au certat, m-au înjurat, m-au amenințat când mi-am plimbat câinele pe trotuarele din Malu Roșu.
Aș vrea să mă gândesc… la orice altceva, însă nu reușesc. Mă întorc, obsesiv, la momentul în care, dintr-o bucătărie unde se făceau pregătiri pentru sărbătoarea pascală, a alunecat spre mine promisiunea că voi plânge după propriul câine. Astăzi (30 aprilie 2016)…, omul se simte spălat de păcate, căci a cântat aseară în curtea bisericii și a aprins lumânări.
Sper… ca undeva în viitor oamenilor să le treacă prin cap să se separe. Deținătorii de animale să aibă orașele lor, departe de oamenii care nu suportă alte ființe și care, cel mai probabil, nu se suportă nici pe ei când se privesc în oglindă. Atunci s-ar vedea clar diferențele. Câinele meu… nu va apuca acel moment. Cel mai probabil nici eu. Închisă în casă, departe de răutatea gratuită a lumii, îmi pot permite să visez. Pisicile mele… simt că sunt neagră de supărare. Încearcă să mă înveselească. Le mângâi și mulțumesc cerului că am apucat să le salvez de pe străzile unde sub oricare tufiș s-ar putea ascunde otrava.
Am un (singur) lucru plănuit pentru săptămâna viitoare… să uit, să uit că nu e loc pentru noi pe această planetă. Ar trebui să caut prin blogosferă… povești frumoase care să mă țină departe de lumea reală. Și să memorez acest citat/proverb favorit… : “Dacă vrei să cunoști un om cu adevărat, privește cum îi tratează pe cei inferiori, nu pe cei egali cu el” – J. K. Rowling
Zi de zi, suntem înconjurați de oameni cu diverse personalități și atitudini. În călătoria noastră prin viață, ne întâlnim cu oameni din diferite medii sociale, cu experiențe variate și cu viziuni de viață distincte. Un aspect semnificativ al personalității cuiva este modul în care interacționează cu cei pe care îi percepe ca fiind inferiori sau mai puțin influenți. Se spune că “dacă vrei să cunoști un om cu adevărat, privește cum îi tratează pe cei inferiori, nu pe cei egali cu el”. Acest principiu ne oferă o fereastră către esența umană, dezvăluind calități precum empatia, respectul și compasiunea sau, dimpotrivă, lipsa acestora.
Un individ autentic și echilibrat își arată adevarata natură în relația sa cu cei pe care îi percepe ca fiind inferiori. O astfel de atitudine reflectă nu doar educația și normele sociale învățate, ci și nivelul său de înțelegere a umanității. Este ușor să fim amabili și respectuoși cu cei pe care îi considerăm egali sau superiori, dar adevărata măsură a caracterului nostru se dezvăluie atunci când interacționăm cu cei pe care îi considerăm inferiouri.
Tratarea cu respect a celor inferiori nu se referă doar la aspectul social sau economic. Cei inferiori pot fi colegi de muncă, angajați, oameni în nevoie sau oricine altcineva pe care îi putem influența într-un fel sau altul. Adevărata nobilime a sufletului uman este manifestată atunci când cineva își folosește influența într-un mod care să aducă beneficii și îmbunătățiri celor din jur, în loc să profite egoist de poziția sa.
În contrast, o persoană care își tratează inferiorii cu dispreț, ignoranță sau nedreptate dezvăluie o vulnerabilitate interioară. Acest comportament poate indica un complex de superioritate, insecurități ascunse sau lipsa unei înțelegeri autentice a valorilor umane fundamentale. Tratarea inegală a celor inferiori poate sugera o lipsă de empatie și compasiune, calități esențiale pentru un individ autentic și cu adevărat evoluat.
Privind la modul în care un om tratează pe cei inferiori, putem obține o imagine autentică a caracterului său. Această măsură nu este doar un criteriu de evaluare morală, ci și o oglindă care reflectă gradul său de umanitate și înțelegere a interconexiunii noastre în cadrul societății. Tratarea cu respect și compasiune a celor inferiori nu numai că aduce beneficii relațiilor interumane, dar indică și o înțelegere profundă a valorilor umane. Prin urmare, dacă vrem să cunoaștem cu adevărat un om, ar trebui să privim dincolo de aparențe și să observăm cum își tratează cei mai puțin privilegiați concetățenii.
O fotografie preferată… în jurnalul de femeie simplă – pagina 90.
Sărbători cu bine, oameni! Câți ați mai rămas!
Un Paste fericit, Vienela! Hristos a inviat!
Inca nu a inviat, din cate stiu. :)
Paste fericit!
Candva demult a inviat. :)
:D Corect!
Iti respect supărarea si indignarea!eu omul,iti doresc tot binele din lume,un Paste luminat si ai grija in continuare de animalutele tale fara sa mai pui la suflet răutăților celor lipsiți de suflet!
Hristos a înviat!
De la cine aștepți orașul ăla? :) Desigur, mai avem varianta pădurii, pustietății, dar și acolo ne papă lupii… Așadar, lasă orașele cu relele lor și fii tu bună(tatea) lor!
Construieste-ti propriul tau Univers si uita de ceilalti! Sarbatori linistite sa ai!
Sarbatori fericite!
Poate ca intr-un viitor indepartat, situatia va fi cu totul alta si nu va fi nevoie de astfel de separari.
Nu avem de unde sti…
Poate daca ma stradui sa ma gandesc la lucruri frumoase, vor veni in intampinarea mea.
Doar e Paste si candva s-a petrecut un miracol…
Fie ca aceasta Sarbatoare sa-ti aduca senin si lumina! :)
Cu drag!
M-am mai linistit intre timp, probabil pentru ca a fost sarbatoare si am petrecut clipe frumoase alaturi de oameni dragi. Te imbratisez! Sarbatori fericite in continuare!
Tipic omul! Astept sa faca altii si eu doar sa profit. :))
Lupi avem si prin orase, insa refuz sa fiu oaia lor. Caut solutii pentru a ma apara fara sa le fac rau! :)
As uita de ei daca m-ar lasa… :)) Sarbatori frumoase iti doresc!
Sarbatori fericite sa ai si tu, Adi! :)
Ma uit in jur si speranta imi moare, putin cate putin. Nu doar ca foarte multi oameni sunt rai, dar isi invata si copiii sa fie la fel.
Sarbatori fericite iti doresc, Suzana!
Cristos a înviat! Învierea Domnului să îți aducă liniște în suflet, lumină în priviri, bucurie în casă și pace!
Sărbători frumoase, dragă Vienela! ☺
Cristos a înviat!
Cele rele o să treacă, cele bune o să se-adune!
Stii, pisicuta blocului a fatat chiar de Pasti….. Toti (aproape) i-au dus lapte si carnita. Eu am oisnuit-o cu bobite si pliculete de magazin ddddar nu refuza alte delicatese camd le primeste, iar daca ea nu mai mmanaca cavalerii ei motani vin si devoreaza tot….Am noroc cu vazand ce fac eu , m-au imitat…Le plac animalelele, inclusiv porumbeii….Psicile dn zona ne cunosc desi ies cu catelul stiind ca din buzunar scot ceva bun pentru ele….
Acum astepta sa vedem cand ii scoate la lumina pe puiuti… Apoi vom auta sfapani care sa ii adopte…
Nu te mai gândi la răutatea oamenilor, Vienela! Bucură-te de zilele de sărbătoare, de familie, de prieteni şi de animăluţele tale!
Spor la citit :)
Hristos a Inviat, Vienela. Cum ați petrecut? Noi ne-am luat „copilul” și ne-am bucurat de doua zile de Paște la tara la bunici.
Da, plîngem după fiecare căţel pe care îl pierdem.Căci, din păcate, nu trăiesc cît noi.
Oamenii?
Mai încearcă să-i ignori. Ca şi cum n-ar fi.
Primeşte o mîngîiere de la noi, de la Cluj.
Asa se schimba lumea.Fiind noi insine exemple bune!
Eu m-am numarat printre cei care au mers la biserica de Inviere.Cand am ajuns, tocmai cobora unul dintr-o masina si injura pe altul :)…ideea e ca tot ce faci, faci pentru sufletul tau. Atitudinile altora nu le pune la suflet!
Multumesc mult, Zina! Sper ca si sarbatorile tale au fost senine.
Speram, Radu, speram! :)
Ce frumos! La noi oamenii nu vor sa scoata cate un leu pe luna din buzunar, sa suplimentam venitul doamnei care face curatenie pe scara. Poate iti amintesti povestea ei. Am scris pe facebook in urma cu cateva saptamani… Nici nu poate fi vorba despre ajutor pentru animale. :(
Asta am si facut, Vero. Ar trebui sa exersez mai des… :)
Multumesc!
Te-am gasit prin spamuri, nu stiu de ce…
Pana la urma am decis sa stam acasa. Am lenevit, ne-am plimbat cu Bruno, am fost pentru cateva ore la sora mea… Cu banii pe care i-am fi cheltuit daca plecam pe undeva ne vom face revizia la centrala. :)
Ma bucur pentru bucuria voastra. :)
Plangem si le rezervam cate un loc vesnic in suflet… Uneori si pe blog. :) http://vienela.ro/jurnalul-unui-sultan-6/
Eu incerc, dar am talentul de a atrage permanent alti si alti rautaciosi. :)
Salutari si multumiri de la Ploiesti! :)
Exact! Eu stiu sigur ca am reusit sa schimb mentalitatea unor copii din cartier. Desigur, Bruno mi-a fost de mare ajutor. :)
Ha, ha, isi permitea sa injure. In doar cateva minute urma sa fie iertat. :)))
Uneori e greu sa ramai nepasator. :(