Deşi nu sunt deloc nostalgică, mă gândesc să vă povestesc şi vouă cum mi-am petrecut majoratul, pentru că este săptămâna spovedaniei blogosferice. Nu îmi plăcea să fac tămbălău acasă, nu îmi plăcea să mi se cânte “Mulţi ani trăiască” (aveam eu grijă să trăiesc şi fără urările lor), dar m-am bucurat când am primit păturica pufoasă şi roşie de la mama, împreună cu inelul de aur pe care mai târziu l-am vândut să îmi iau un Hoinar. Nu îmi amintesc să fii primit şi altceva când am împlinit 18 ani(poate de la sora mea, dar nu ştiu ce- sau păturica era de la ea?).
Ce să fac eu memorabil la propriul majorat? Ca un adult ce eram, le-am luat pe Romi şi pe buna mea prietenă, le-am urcat în tren şi ne-am dus la Sinaia, cu 200 de lei în buzunar. Am mâncat câte o prăjiturică, ne-am plimbat puţin, apoi ne-a apucat setea. Hop în tren şi via Predeal, unde ne-am oprit în primul bar, să bem toate trei o sticlă de bere. Şi ăsta a fost majoratul.
Dar am avut grijă să recuperez săptămâna următoare, când am ajuns la o serată prin vecini(cei mici să se abţină, că nu e vina mea- aşa se numeau chefurile pe atunci). Cumpăraseră băieţii bere, vodcă, vin şi bitter. Hai să le gustăm, să vedem care este mai bună. Berea era amară, vodca ardea gâtul, vinul era acru, bitterul era amărui, dar îţi lăsa şi o urmă de dulceaţă pe limbă. În concluzie, fetele au optat pentru bitter. Neobişnuite cu băutura, când s-a terminat sticla noi eram cuc şi altă pasăre.
Prima care a scăpat de alcool am fost eu, murdărind covorul din sufrageria unde se ţinea serata dansantă. Văzând prietena mea că nu mă simt bine, s-a ridicat de pe scaun, cu gândul să mă ajute(probabil se gândea să mă ţină de frunte). Drăguţa de ea… Avea intentii bune, dar nu o mai ajutau picioarele şi a căzut fix în amestecul de prăjituri şi bitter expulzat de mine. Măi, şi avea nişte pantaloni albi, atât de frumoşi, abia scoşi de la croitoreasă… Nici celelalte fete nu se simţeau prea bine, dar au fost deştepte şi au decis să doarmă cu capul pe masă.
De atunci, de câte ori eram invitate la chefuri, ni se punea din start condiţia: să nu cumva să ne atingem de băutură, de parcă noi am fi vrut să repetăm figura… :))
Frumoasa aventura
De-ale tineretii valuri… :))
D imi aduc aminte, sa stii ca totusi ne-am distrat. si cat am putut sa radem. :))))
Ca niste istete ce eram! :))
Treaba asta cu calatoritul de-o prajitura si-o bere ii treaba faina. Faceam si eu d-astea. Unde mai pui ca aveam un grup cu care mergeam si in gara si luam primul tren, uite asa. Unde ne ducea, ne ducea. Si unde ne opream, ne-npotomoleam la birtut :) )))
Ultima aventura de genul asta am avut-o cu sotl meu acum doi ani, mai putin bautura. Dar ne-am urcat in tren si am plecat sa ne plimbam. :))
Draga Vienela, de cate ori citesc un articol de-al tau nu pot sa nu ma intreb daca intamplarea relata e pura imaginatie sau cruda realitate. Indiferent de adevar, inteleg perfect de ce ti-ai deschis blog si de unde scoti pe banda rulanta atatea subiecte . :D
Nice scumpa, pe cele inventate le bag intr-o alta categorie, semnalizata corespunzator la sfarsit de articol.
Tu nu te-ai imbatat niciodata? :))
Nu stiu cum ati reusit sa beti sa va îmbatati ca eu una numai cand vedeam paharul mi se facea rau! Eu nu m-am îmbatat nici-o data. O singura data am fost “mai ametita”, dar aveam vreo 37-38 de ani si m-am enervat într-o discutie atat de tare ca nu mi-am dat seama ca am baut un pic mai mult. Dar asta a fost totul!
Dar povestea ta si a Adelinei m-au facut sa rad! Ce v-ati mai distrat!!!! :)
Eram cinci sau sase fete, nu mai stiu exact si nefiind invatate sa bem, nu am avut nevoie de prea mult, mai ales ca ne-am ingrijit sa gustam la inceput din toate. :))
Nu a fost mare distractie pe moment, pentru ca starea de rau m-a impiedicat sa gust momentul. Abia in zilele urmatoare am ras de intamplare. :))
Haioasă întâmplarea de la serată!:)) În ziua de azi, lucruri de genu’ vezi în fiecare club pe la 4-5 dimineaţa, la fetiţe de 16-17 ani, ceea ce e trist. Ţie nu ţi-a mai trebuit, dar ele acum nu se mai satură.
Este varsta la care trebuie sa fie in pas cu gasca. Le va trece mai tarziu. Cel putin eu asa sper.
Hehehehe, fetele bete sunt haioase rau. Eu intram intr-o belea la fiecare petrecere. Ca deh, nu ma abtineam. Si nici acum nu o fac. O viata avem :D
Au facut baietii de la bloc bascalie de noi un an de zile pe tema asta. :))
Nici acum nu reusesc sa beau mai mult de un paharel. Cand am fost la Cheia am baut 3 paharele de visinata si am vorbit toata noaptea fara pauza, cred ca am speriat toti ursii din zona cu rasul meu. :))
Hoinar???
Am avut si eu unul dupa care l-am dat pe un pe un CZ 125…
Frumoase vremuri!
E o intreaga poveste cu Hoinarul, pe care pana la urma nu l-am mai cumparat. Dar a existat intentia. Planuisem sa ne luam toti si sa plecam in gasca la mare pe bâzâitoarele alea. :))
Am cheltuit banii la Snagov. :))
Apropo, imi plac femeile baute!
Le dispar inhibitiile! :)
:))) Daca mai facea si pluta pe spate in amestecul prajiturobitterian era… :))
Ah, taci, ca am ficatul sensibil. :)) Si prietena mea inoata bine. :))
Eu de maj am petrecut cu 3 preteni.atat.
Sora mea a avut 40 de invitati, a fost o nebunie… :))
Hahaha, foarte tare :))))
Eu nu m-am imbatat la majoratul meu, insa mi s-a intamplat de vreo doua ori inainte. Prima data la 13 ani si a doua oara la 16 :D Pe cand am implinit 18 deja stiam sa consum alcool moderat :D
Ma mai imbatasem o data pe la 12 ani, din 2 guri de vermut furate dintr-un pahar. :)) Dar am adormit repede. :))
ce figura esti tu Vienela :))
eu am avut o petrecere tare cuminte la majorat dar mai tarziu au fost din ce in ce mai ne-cuminti :)
pentru bitter am si acum o slabiciune in special pentru Jagermeister :)
Sunt convinsa ca mai toata lumea are povesti cu nebunii facute in adolescenta, dar nu toti sunt dispusi sa recunoasca. ;)
Si mie imi place gustul bitterului, dar nu am mai gustat de o vesnicie. :))
Cuminte mai erai la 18 ani :))
Eu mi-am sarbatorit majoratul cu o prietena foarte buna la un suc! Misto nu? :))) Eh… bine… Si cu familia acasa. :D
Ei, sa nu exageram. Am baut si eu doua pahare de bitter. Ca nu m-a ajutat corpul si mi s-au urcat la cap, este alta poveste. :))
Tu esti prea linistit pentru un baiat de 18 ani. :))
Ehe:)) ce destralabare:)) eu din cate imi amintesc la majorat am invitat cativa omuleti la cofetarie, cat despre cadouri, nu-mi mai aduc aminte! Sa-mi fie rusine!
PS: Sa stii ca pe mine ma amuza momentul in care imi imaginez cam cum a cazut prietena ta in… :)) mwahahaha
Intr-adevar, destrabalare se poate numi ceea ce am facut in seara aia. :))
Noi am ras pe tema asta ani de zile. :))
femeile si bautura…
they don’t mix well…
ca parca eu la un craciun am fost mai breaz…
Tu macar esti baiat. Baietilor li se iarta mult mai usor o betie. :))
Deci…prajitura cu bere. Notat. O sa incerc si eu, dar nu cred ca o sa calatoresc asa departe sa le consum. :lol:
Ala este tot farmecul, sa pleci departe, chiar si fara prajitura si bere. :))
LOL ! LOL ! Ce m-am distrat citind acest articol cu adevarate valente imagistic-cinematografice de comedie cu gag-uri ! Zau, culmea e ca si eu am amintiri despre niste pantaloni albi, de fapt niste “blugi” de catifea reiata alba brand Lee ai unei prietene pe care am fost eu insarcinat sa ii pazesc ca pe ochii din cap cam cand aveam 17 ani, dar zau daca la vremea aia imi pasa mie de bunurile colegelor mele, cand eram cu gandul mai mult la bunurile colegilor mei, si nu mai zic ca nu numai ca au fost distrusi dar au si disparut dupa aia, de a trebuit saraca sa poarte doar niste blugi obisnuiti fara brand deosebit o vreme !!
Iar numele de Romi mi-a adus aminte de comedia Romy & Michele’s High-school Reunion, cu d-nele Mira Sorvino si respectiv Lisa Kudrow, EXCELENTE in rolurile respective, si comediene cu adevarat desavarsite in general. Uite link la Partea 1, ca se gaseste integral gratis in parti pe YouTube,
Parca am citit undeva ca ai fost insarcinat cu paza unor lucruri si nu ti-ai facut prea bine datoria. :))
Romi o cheama pe sora mea. De fapt, o cheama Romeea, dar o strigam Romi.
Ma voi uita maine, ca intra Mihai in concediu si avem in plan sa ne petrecem serile in pat, uitandu-ne la filme. Merci.
Bine ca ma mai amuz si eu la povestile voastre cu tot felul de nebunii :)
Eu am fost prea cuminte. O singura data am simtit ca m-as fi ametit dupa ce bausem la o masa, la restaurant, niste vin, apoi niste bere si din nou niste vin. Dar nu mi s-a intamplat nimic…mi-a trecut senzatia aia in vreo ora…Pana s-a terminat masa la restaurant. N-o sa uit niciodata senzatia fiindca a fost foarte neplacuta.
Ba mie mi s-a parut in seara aia ca eram asa desteapta si spirituala(pana cand mi s-a facut rau). :))
Nu se poate sa nu incerci macar o data sa te ametesti serios, sa vezi cum este. Dar obligatoriu intre prieteni. Nu singura, nu cu straini. :))