Prin geamurile mari, neacoperite de nimic, am văzut-o răsfoind un soi de revistă sau pliant și am zâmbit în sinea mea, întrebându-mă ce vrea să își mai cumpere. Am deschis ușa biroului și ea m-a întâmpinat exuberantă. Găsise în acel pliant o fotografie de vis, plus descrierea unui loc despre care nici măcar nu auzise până atunci, dar care părea un fel de rai pe pământ. Părea în stare să renunțe la vacanța îndelung pregătită, doar pentru a merge câteva zile în ”locul ei secret”, după cum începuse să îl numească.
Era convinsă că nici una dintre prietenele ei nu auzise nimic despre acest oraș. Ne-am apucat să căutăm detalii pe internet despre el. Pe mine nu mă atrăgea, pe atunci, ideea de a ajunge în locuri îndepărtate, poate și pentru că aveam alte planuri pentru zilele de concediu. Dar nu puteam rezista curiozității și entuziasmului prietenei mele. Tot răscolind paginile de internet cu informații despre locul ei secret, am ajuns pe un site unde ne-a sărit în ochi oferta vacanta ieftine.
Ei bine, acolo, printre alte oferte bune, se numără și un circuit al unei zone europene mai puțin tranzitată de români, circuit ce includea și orășelul de care se îndrăgostise prietena mea. Dacă ar fi ales să își facă vacanța cu acea agenție, ar fi putut spune că împușcase mai mulți iepuri deodată. Petrecea o zi în locul la care deja visa și avea posibilitatea de a vedea și alte orașe nordice, multe dintre ele cunoscute doar după nume, cândva, pe când eram încă eleve și învățam capitalele Europei.
Mă molipsise bucuria ei. Începusem să îmi calculez banii de care aș fi putut dispune, sperând să am destui pentru a face împreună cu prietena mea acel circuit. Apoi mi-am amintit că aveam de zugrăvit casa, de reparat câte ceva, de schimbat diverse prin apartament. Nu sosise timpul meu. Și-a sunat soțul, să îi dea vestea și să îl întrebe (deși nu părea chiar întrebătoare) dacă ar fi de acord să își facă vacanța străbătând acel circuit. Bietul om, luat pe nepregătite, l-a luat pe ”nu” în brațe și nu a vrut să îi mai dea drumul.
Aveau deja alte planuri, își pregătiseră, teoretic, mult așteptata vacanță, își făcuseră o parte din bagaje, ba chiar cumpăraseră și hărțile necesare. Cum se putea răzgândi iî ultima clipă? Uite așa, cum se răzgândesc femeile când le vine piticul ăla sucit și le șoptește să schimbe totul, să se bazeze pe intuiție, să se lase conduse de o nebunie de moment. Soțul ei, nu și nu, nu se face așa ceva. Prietena mea, de la entuziasm a trecut într-o clipă la supărare, cu ochii înotând în lacrimi. Nu îi venea să creada că, după o jumătate de zi de visat, totul se năruie.
M-am transformat în avocatul familiei, i-am vorbit omului despre frumusețea țărilor nordice, despre ofertele ieftine, despre posibilitatea de a vedea ceea ce nici unul dintre noi nu văzuse, despre lacrimile prietenei mele. Era un adevărat șantaj emoțional, după cum vă puteți da seama. Ghiciți ce? Am reușit să îl convingem și încă îmi mulțumește pentru asta. A fost una dintre cele mai frumoase vacanțe. Anul acesta plănuiesc să meargă din nou, iar eu aștept cu nerăbdare acea zi, pentru că îmi vor trimite poze și vederi din toate locurile pe care le vor călca la pas.
PS: Nu îmi cereți să trădez ”locul ei secret”. Ați putea încerca să îl ghiciți căutând prin ofertele de vacanță.
