Poate ca unii dintre cei care imi citesc blogul de multi ani isi amintesc de spaima prin care am trecut pe vremea cand sotul meu era suspect de cancer. Totul a pornit de la faptul ca slabise mult si se deranja deseori la stomac. Medicul de familie pe care il aveam atunci l-a trimis sa faca o multime de analize, care mai de care mai fanteziste sau mai de speriat. Dupa ce ne-am facut nervi cat pentru vreo trei vieti, dupa ce am stat nedormiti noptile incercand sa descoperim de unde e problema, dupa ce am cheltuit bani care, in conditii normale, ne-ar fi ajuns pentru o vacanta la cinci stele intr-un loc exotic, am aflat cu stupoare, apoi cu mare bucurie, ca de fapt nu avea absolut nimic.Nimic in afara de faptul ca muncea prea mult, manca prea putin, dezordonat si prost.
Pleca de acasa fara pachetel, se hranea prin oras cu toate prostiile care ii ieseau in cale si astfel a reusit sa dezvolte o sensibilitate care ne-a bagat in sperieti. Unul dintre medicii pe la care a ajuns in acea perioada i-a recomandat sa cumpere niste probiotic. Noi nici macar nu aveam idee ce inseamna probiotic, insa cuvantul medicului e sfant, asa ca am inceput cautarile prin online, unde totul e mai simplu si mai comod. Am aflat destul de usor ca probioticele intaresc sistemul imunitar al adultilor, ajutand de asemenea la reglarea tranzitului intestinal.
Acest probiotic este recomandat de catre specialisti celor care au probleme de diaree, constipatie, disconfort intestinal sau chiar cand se confrunta cu sindromul colonului iritabil. Desigur, trebuie sa intelegeti ca eu nu recomand nimanui sa ia vreun medicament, fie el si probotic, fara acordul medicului curant si fara sa fi fost facute, in prealabil, analize serioase. Eu doar povestesc ceea ce am trait noi, in casa, cu spaimele si durerile noastre, intr-o vreme in care nici un medic nu stia sa ne spuna ce probleme de sanatate avea sotul meu.
Acum, noi nu stim daca acel probiotic, schimbarea stilului de viata sau ambele la un loc au dus la repararea problemelor de sanatate ale sotului meu. Cert este ca intr-un timp destul de scurt a inceput sa isi revina, insa numai dupa ce a schimbat locul de munca, dupa ce a inceput sa se hraneasca asa cum se hraneste orice om normal, dupa ce s-a odihnit mai mult si a renuntat la toate porcariile de gustari ciugulite prin oras (shaorma de berbecut cu foarte mult ardei iute, chipsuri cu diverse arome si coloranti, bombonele, strudele cu o vechime de o saptamana, sucuri, sucuri, sucuri etc).
Citeam pe site-ul bio-kult.ro ca probioticele sunt recomandate celor care au sistemul imunitar slabit, celor care au o alimentatie bogata in grasimi si saraca in fibre, celor care sunt supusi la stres si celor care au urmat vreo cura de antibiotice. Ei bine, nu stiu cum a reusit sotul meu in acea perioada, insa el chiar putea bifa toate aceste probleme care au dat nastere altor si altor probleme de sanatate. Ce vreau sa spun astazi este ca avem doar o viata si suntem datori sa avem grija de ea, caci sanatatea e mai importanta decat banii, decat poftele, decat grijile. Sanatatea e bunul cel mai de pret al omului.
Crezi ca eu stiam ce e ala probiotic? Am vazut o reclama intr-o zi si am zis sa caut pe net sa vad ce inseamna termenul asta. N-am luat niciodata pentru ca medicul nu mi l-a recomandat, dar sa stii ca medicii astia ai nostri oun diagnostice mai mult pe ochi decat pe analize si unii par a nu sti mai mult de paracetamol si antibiotic.
Sunt utile informațiile pentru cei care au un stil de viață dezordonat şi nu ştiu de ce se simt rău.Soțul meu era un gurmand şi combinat cu stresul avea un colesterol care nu -i scădea deloc.Trigliceridele şi transaminazele nu scădeau chiar dacă ținea cât de cât regim.Aşa că într-o zi s -a hotărât să nu mai mănânce carne,iar după ceva timp a renunțat şi la ouă şi lactate.Se simte excelent,după spusele lui.Bineînțeles că m-am abonat la diverse pagini şi bloguri de profil.Sunt expertă în preparate vegane. ☺ Eu,recunosc,mai mănânc câteodată carne,dar mult mai puțină ca înainte.Gătesc separat pentru copii. ?
Mă bucur că sunteți bine şi temerile nu s au adeverit.
Ehe, mie imi spui? In ultimii ani sotul meu a avut niste experiente de groaza cu medicii de pe la noi.
In toamna trecuta, tot de la prea multa mancare inghitita cu pofta si de la prea mult stres, sotul meu a fost descoperit cu hipertensiune. Inca nu am reusit sa il conving ca trebuie sa mancam pentru a trai, nu sa traim pentru a manca. :)))
Eu sunt mare amator de legume si fructe, insa nu cred ca as putea sta fara carne mai mult de o saptamana. ;)