S-au învineţit de supărare

Multă lume susţine că plantele simt anumite vibraţii şi reacţionează în funcţie de energia pe care o primesc. Circulă zvonuri despre modul armonios în care  se dezvoltă o plantă care, pe lângă îngrijirea absolut necesară(apă la temperatura camerei, lumină, de preferat solară etc), primeşte muzică liniştitoare şi gânduri pline de bunătate, încărcate de energie pozitivă.

Nu am avut nici timp, nici chef să testez aceste descoperiri, iar acum este cam târziu pentru unele dintre plantele mele de apartament, pe care totuşi eu le-am îngrijit mereu cu drag. Le fac duş săptămânal, sub un jet uşor, le curăţ de frunzele uscate, apă primesc în permanenţă doar cât au nevoie, încerc să le ţin cât mai aproape de ferestre, să le salute soarele, să stea cu ele la taifas, le protejez de insecte şi de curent, le schimb pământul şi ghiveciul primăvara.

Nici una dintre plantele mele nu este pretenţioasă, din câte ştiu eu, mai ales că le cunosc şi întreţin de mulţi ani. Dar astăzi, în prima zi de toamnă, am observat o schimbare la câteva dintre ele. Nu le mai merge bine, nu le mai mulţumesc condiţiile oferite de mine sau poate doar au simţit venirea toamnei. În casă avem o temperatură constantă, cu care ele sunt obişnuite de mult timp, aşa că nu văd nici o explicaţie.

Trandafirul japonez are frunzele puţin îndoite, planta înaltă şi plină de frunze imense până mai ieri a rămas aproape cheală(puteţi vedea la Raluxa o soră de-a ei- că nu ştiu cum se numeşte), o frunză de săbiuţă s-a îndoit de la jumătate, iar cea mai puţin pretenţioasă, un soi de agavă, este complet uscată.

Nu ştiu ce să le fac, nu ştiu cum să le readuc la normal, nu înţeleg ce au păţit. Dacă aş crede în braşoavele despre care vă spuneam la început, aş fi tentată să spun că au simţit lipsa mea de interes din ultimul timp faţă de ele. Nu am mai stat să le admir, nu le-am mai acordat nici un minut în plus faţă de strictul necesar. Dar nu cred şi nici nu îmi pot explica ce li se întâmplă.

Mă mai necăjeşte şi Ionuţ, făcând glume pe seama lor, după cum puteţi vedea în pozele  astea(ştiţi deja că data este falsă). Spune că sunt vinete de supărare, din cauză că mă ocup de blog mai mult decât de ele. :))

 

 

 

Sfaturi?

23 thoughts to “S-au învineţit de supărare”

  1. Eu as folosi un sistem gen batul si morcovul. Pe de-o parte le-as explica repetat ca daca nu arata ca-n reviste le dau… Si pe de alta parte as fi asa de mieros de dulce cand vin cu ingrasamantul de ar face diabet daca ar putea. Eu zic ca respectiva combinatie e fatala si fie se sinucid, fie te alegi cu o jungla luxurianta. :D

    1. Parca nici nu as vrea sa se transforme in jungla luxurianta, pentru ca ar avea nevoie mare de umiditate si apometrele se invart pe banii mei. :))
      Voi incerca sa le vrajesc putin, sa vedem ce iese. ;)

  2. Nu am niciun sfat pentru ca, din pacate, sunt intr-o situatie asemanatoare, ceva mai grava insa, deoarece florile mele dragi au murit deja. La tine, vinetiul ala poate fi doar o setare din aparatul foto digital… :P
    Chiar nu stiu ce nu le-a convenit, ca eu le-am dat toata dragostea si atentia mea. :D

  3. Nu ma pricep la flori. Am si eu trei floricele in apartament, acasa aveam o gramada, pe care le ingrijea mica. Poate putin ingrasamant le-ar ajuta, nu stiu.

  4. Poate e si schimbarea vremii…dar si faptul ca esti mai pasionata de blog decat de ele. Crezi ca ele nu simt, mititelele? ;)
    Acum, serios, nu stiu. Noi nu le punem nici ingrasaminte, nici nu le facem dusuri, nici nu le cantam si ai vazut ca sunt foarte frumoase. Doar primavara le schimbam pamantul, le mai rarim, si le dam apa. Si ziua le ferim de soarele puternic. Poate gasesti niste idei aici… :)

Părerea ta e importantă pentru mine