Amânam de câteva zile mersul la bibliotecă, deşi nu mai aveam decât cartea de la Kadia, din care singură citesc destul de greu, iar seara, înainte de culcare, chiar nu mai aveam cu ce să mă relaxez. Am făcut un pact cu Ionuţ. Când are timp şi mai ales chef, îmi citeşte din carte, iar la final eu îi voi da 50 de ron. Între timp, dezleg careuri de Sudoku.

Astăzi mi-am făcut timp să ajung la bibliotecă, dar în faţa clădirii am crezut că pică cerul pe mine. Nu aveam telefonul la mine şi nu mai ţineam minte ce carte mi-a recomandat Vladimir să citesc. Să mă întorc înapoi, să mai fac drumul odată, era sinucidere curată, pe căldura de afară, aşa că am intrat şi am luat primele cărţi care mi-au picat în mână.

Cineva să îmi aducă aminte să cumpăr nişte lecitină de la farmacie. Oare de la farmacie se cumpără medicamente, maică?

Dar am profitat de ieşire pentru a face câteva poze cu aparatul de fotografiat primit în teste de la Haotik şi mă gândesc să vă provoc. Eu vă arăt câteva poze, iar voi însăilaţi o mică poveste în jurul lor, dupa imaginatia fiecaruia, aşa cum am făcut eu cu pozele lui Redski.

 Aparatul foto,  Samsung ES 15, este bun. Mâna care le-a făcut nu este prea pricepută, dar va învăţa să nu mai tremure. Nici să scot ora şi data nu mă pricep, aşa că le-am acoperit cu semnătura mea roşie pe fond negru.

Puteţi scoate o poveste din pozele astea?