Povestea unui câine ciobănesc corb – Jurnalul unui Sultan
Am avut cândva un câine, un ciobănesc corb minunat. L-am iubit din tot sufletul și vreau să cred că și el m-a iubit. În amintirea lui și a clipelor deosebite pe care le-am petrecut împreună, am scris Jurnalul unui Sultan. Povestea este neterminată. Încă mai lucrez la ea, însă aveți mai jos toate capitolele deja existente. Lectură plăcută vă doresc! Și nu uitați să vă bucurați de prietenii patrupezi cât timp îi aveți lângă voi. Povestea unui câine ciobănesc corb – Jurnalul unui Sultan.
Acesta este manuscrisul unui Sultan, scris cu lacrimi colorate. Jurnalul a rătăcit prin lume mulţi ani, neştiut de prea mulţi oameni şi s-a întors acolo unde îi era locul, pentru a fi mărturie a existenţei lui Sultan.
Prima și ultima însemnare de la stână
04. 05. 1988. Mă joc alături de fraţii mei prin iarba deasă care îmi atinge mustăcioara gingaşă. Sunt cel mai mare dintre fraţi, cel mai frumos, cel mai puternic, probabil şi cel mai inteligent. Unul dintre ei mă muşcă de ureche, deşi i-am spus de multe ori că nu suport aceste glume. Drept răzbunare, l-am dat peste cap şi l-am muşcat de gât până când a strigat-o pe mama, care m-a pedepsit. Stau trist lângă prunul înverzit, nebăgat în seamă de nimeni. Cu dinţişorii mei de lapte rod un lemn găsit în apropiere.
Abia seara, la culcare, mama mi-a dat voie să stau aproape de ea şi chiar m-a lins acolo unde mă muşcase. M-am înghesuit în stratul moale şi cald de blană, de unde până mai ieri beam lapte.
Eu nu sunt cadou, eu sunt căţel
05. 05. 1988. Nu ştiu ce mi se întâmplă şi sunt cam speriat. Nişte fiinţe semănând cu ciobanii noştri, dar mai slabe şi mai prietenoase, mă tot îmbie cu o brânză dulce, de culoarea pământului, căreia îi spun ciocolată. Mă apropii tiptil şi înfig colţii în ea. Nu mă pot abţine. Este mai bună decât laptele mamei, mai bună decât zerul ciobanilor, aşa că mai cer schelălăind o bucăţică. M-am lăsat prins în braţe de acest băiat, sperând că îmi va mai da ciocolată. Dar fata decide că mi-a ajuns.
Mă duc tot mai departe de mama mea. Mă ţin în braţe cu rândul, văitându-se că sunt greu. Cât de greu poate fi un ciobănesc mioritic care nu a împlinit două luni? Când mă lasă pe jos, mi se înmoaie genunchii de spaimă şi cad. Ce îi distrează pe ăştia atât de tare?
Sunt bucuroşi. Vorbesc între ei de parcă eu nu aş înţelege. Spun că eu sunt cel mai frumos cadou pe care băiatul l-a primit vreodată de ziua lui. Alo!!! Eu nu sunt cadou, eu sunt căţel.
După prima zi a ciobănescului corb în apartament
06. o5. 1988. Nu a fost vis. M-am trezit într-un adăpost al naibii de călduros. Dacă aş putea ieşi de aici… Dacă aş putea da blana jos… Mama… Începe să fie mai bine… De cum a intrat în casă, băiatul mi-a adus salam. Fata îmi dăduse deja lapte şi apă. Mi-au pus o zgardă la gât. E mai frumoasă decât cea pe care o purta mama.
Unde vor să mă ducă? E tot mai bine. Iarbă!!! Alergăm!!! Băiatul mă trânteşte în glumă la pământ. Îl muşc în glumă de mână şi fug după fată. Am aflat că o cheamă Vienela. Nu o pot striga pe numele ăsta imposibil, aşa că va trebui să răspundă la numele pe care i l-am dat eu: Ham! Ham-Ham! Pe băiat îl voi striga Ham! pe un ton mai serios, pentru că şi el este mai sobru.
Ne-am jucat toată ziua pe câmp. Seara am căzut frânt de oboseală pe covorul din dormitor. Învăţ cuvinte noi. Au decis să mă strige Sultan. Trebuie să ţin minte acest nume.
Povestea unui câine ciobănesc corb – Jurnalul unui Sultan, în ordinea în care a fost scrisă (clic pe cifre):
4 – povestea cu cel mai mare succes la cititori
Jurnalul a ajuns la pagina 7.
Informații despre ciobănescul corb
Câinele ciobănesc corb s-a format în zona Carpaților Meridionale și în zona subcarpatină. Poate fi găsit în special în județele Argeș, Brașov, Dâmbovița și Prahova.
Este un câine de talie foarte mare, cu blană neagră (de unde și numele de corb) în proporție de 80%. În general are pată albă pe piept și pe labe. Este un câine foarte curajos și mândru. Ciobănescul corb este un câine echilibrat și extrem de inteligent. Devotat familiei, acesta rareori se împrietenește cu străinii. Are nevoie să facă multă mișcare. Lătratul său puternic se aude pe distanțe foarte mari.
Mai multe informații și fotografii cu ciobănești corb găsiti pe wikipedia.
Daca animalele ne-ar putea vorbi … :)
Probabil ca si-ar pierde in timp din farmec … poate ca-i mai bine ca sunt necuvantatoare si ne putem imagina povesti frumoase ca a ta :D
frumos, curajos, puternic, inteligent…parca îl vad pe Sultan, jucându-se cu fetita Vienela… adica Haham ;)) Adorabila pagina de jurnal!
Ce cuvinte frumoase! Si gestul vostru de a-l aduce acasa e si mai frumos. Stima!
Simpatic foc Sultan, cred ca l-ai indragit foarte tare… Imi place cum a scris jurnalul ciobanescul tau, sper ca are si o continuare… :) Imi imaginez ca au existat destule aventuri si are ce povesti. :D
Da, dar eu m-am speriat cand am aflat ca i s-a oferit ciocolata, ca am citit ca ea poate fi chiar toxica otravitoare pt caini in cantitati atat de mici cat 1,5 grame per kg (de greutate de caine), iar la 30 grame per kg poate fi chiar fatala, (sau doze chiar de 10 ori mai mici in cazul ciocolatei negre amare cu cantitate de cacao mai mare). Simptomele de toxicitate sunt varsaturi si diaree, apoi pot surveni chiar convulsii. In plus se metabolizeaza ff lent, si cainele poate suferi pana la 3 zile dupa numai cateva patratele de ciocolata. E toxica si pt pisici, insa pisicile nu sunt la fel de tentate ca cainii de a manca prea multa ciocolata deoarece ele nu simt gustul de dulce, pe cand cainii il simt si chiar le place.
Ma rog, acum sper ca nu am oferit informatii pt activistii anti-caini vagabonzi si sa inceapa toti pensionarii sa ofere ciocolata cainilor vagabonzi de pe strazi in loc sa o duca acasa pt nepoti.
Pot sa si vad acuma bunicutele Romaniei duse la arest politic deoarece au oferit ciocolata cainilor vagabonzi din jurul blocului !
Exaxt la asta na gandeam si eu. Ciocolata este toxica pt caini, plus ca salamul la catei asa mici poate provoca boli extrem de grave, chiar mortale, precum parvoviroza.
în 88 când a scris Sultan pagina asta, nu cred că stabilise nimeni cât de toxică e ciocolata pentru câini :) și uite că s-au perpetuat
Parvoviroza, dupa cum arata si numele, e data de un virus, nu de salam. Virus pe care il culeg de pe iarba de obicei.
Oricum, mezelurile nu prea sunt indicate animalelor (nici chiar oamenilor, avand in vedere ce contin), dar cand era Vienela mica imi inchipui ca inca nu aparusera concentratele pe care le dam astazi (care inca nu stim cat sunt de sanatoase si ele…)
Nici nu stiam pe atunci despre efectele pe care ciocolata le-ar putea avea asupra cainelui… Intuiam ca nu este prea buna, dar ne-am folosit de ea pentru a-l atrage. :))
Eu tocmai am citit epitaful lui Smiley, defunctul motan-junior al verilor mei (de 2 si 9 ani), caruia un caine i-a rupt capul… Daca i-ar intocmi cineva biografia, cred ca acest ultim capitol – sangeros – ar fi fost extrem de palpitant.
Da, stiu, sunt rautacios, dar pisicile nu m-au incantat niciodata.
Dragut jurnalul lui Sultan :) Foarte frumos scris!
Erati destul de mari. Si el cred ca era extraordinar.
Sultan…s-a dus de cam mult timp. Asta m-a intristat putin…
sper ca va avea o lunga continuare jurnalul lui Sultan :)
ce nume frumos a primit cel mai frumos dintre fratiori…mi-a placut atat de tare cum stia Sultan sa va spuna pe nume :)
Si eu mi-am dorit intr-o vreme un Sultan. Eram indragostita de ciobanesti. Mi s-a explicat ca, din pacate, la bloc nu prea e loc pentru sultanii plini de energie si dornici de joaca. Cam asa e…
imi zice ca ai virusi!
e raportat site-ul ca virusat.
wtf?
Sper sa le luam si noi un animalut copiilor … dar cred ca vom incepe cu un pestisor.
La bloc este cam complicat cu un caine.
Un prieten nou? Sa va fie de bine :)
Ciobanesc la bloc?
O sa plangi dupa un Kirby :))
Maiiii…la inceput am crezut ca are legatura cu Suleyman…dupa aceea m-am dumirit si-am citit o bucatica sensibila de scriere, in stilul cu care ne-ai obisnuit !
Ciocolata e toxica pentru catei! Sigur, in exces… :)
Ce poveste minunata-minunata-minunata! Cand catelusul incepe sa exploreze locul nou in care e adus… Superb, draga Ham! Ham-Ham! :)
Viata fericita!