Povestea unui câine ciobănesc corb – Jurnalul unui Sultan

Am avut cândva un câine, un ciobănesc corb minunat. L-am iubit din tot sufletul și vreau să cred că și el m-a iubit. În amintirea lui și a clipelor deosebite pe care le-am petrecut împreună, am scris Jurnalul unui Sultan. Povestea este neterminată. Încă mai lucrez la ea, însă aveți mai jos toate capitolele deja existente. Lectură plăcută vă doresc! Și nu uitați să vă bucurați de prietenii patrupezi cât timp îi aveți lângă voi. Povestea unui câine ciobănesc corb – Jurnalul unui Sultan.

Acesta este manuscrisul unui Sultan, scris cu lacrimi colorate. Jurnalul a rătăcit prin lume mulţi ani, neştiut de prea mulţi oameni şi s-a întors acolo unde îi era locul, pentru a fi mărturie a existenţei lui Sultan.
petmart.ro

Prima și ultima însemnare de la stână

04. 05. 1988. Mă joc alături de fraţii mei prin iarba deasă care îmi atinge mustăcioara gingaşă. Sunt cel mai mare dintre fraţi, cel mai frumos, cel mai puternic, probabil şi cel mai inteligent. Unul dintre ei mă muşcă de ureche, deşi i-am spus de multe ori că nu suport aceste glume. Drept răzbunare, l-am dat peste cap şi l-am muşcat de gât până când a strigat-o pe mama, care m-a pedepsit. Stau trist lângă prunul înverzit, nebăgat în seamă de nimeni. Cu dinţişorii mei de lapte rod un lemn găsit în apropiere.

Abia seara, la culcare, mama mi-a dat voie să stau aproape de ea şi chiar m-a lins acolo unde mă muşcase. M-am înghesuit în stratul moale şi cald de blană, de unde până mai ieri beam lapte.

Eu nu sunt cadou, eu sunt căţel

05. 05. 1988. Nu ştiu ce mi se întâmplă şi sunt cam speriat. Nişte fiinţe semănând cu ciobanii noştri, dar mai slabe şi mai prietenoase, mă tot îmbie cu o brânză dulce, de culoarea pământului, căreia îi spun ciocolată. Mă apropii tiptil şi înfig colţii în ea. Nu mă pot abţine. Este mai bună decât laptele mamei, mai bună decât zerul ciobanilor, aşa că mai cer schelălăind o bucăţică. M-am lăsat prins în braţe de acest băiat, sperând că îmi va mai da ciocolată. Dar fata decide că mi-a ajuns.

Mă duc tot mai departe de mama mea. Mă ţin în braţe cu rândul, văitându-se că sunt greu. Cât de greu poate fi un ciobănesc mioritic care nu a împlinit două luni? Când mă lasă pe jos, mi se înmoaie genunchii de spaimă şi cad. Ce îi distrează pe ăştia atât de tare?

Sunt bucuroşi. Vorbesc între ei de parcă eu nu aş înţelege.  Spun că eu sunt cel mai frumos cadou pe care băiatul l-a primit vreodată de ziua lui. Alo!!! Eu nu sunt cadou, eu sunt căţel.

După prima zi a ciobănescului corb în apartament

06. o5. 1988. Nu a fost vis. M-am trezit într-un adăpost al naibii de călduros. Dacă aş putea ieşi de aici… Dacă aş putea da blana jos… Mama… Începe să fie mai bine… De cum a intrat în casă, băiatul mi-a adus salam. Fata îmi dăduse deja lapte şi apă. Mi-au pus o zgardă la gât. E mai frumoasă decât cea pe care o purta mama.

Unde vor să mă ducă? E tot mai bine. Iarbă!!! Alergăm!!! Băiatul mă trânteşte în glumă la pământ. Îl muşc în glumă de mână şi fug după fată. Am aflat că o cheamă Vienela. Nu o pot striga pe numele ăsta imposibil, aşa că va trebui să răspundă la numele pe care i l-am dat eu: Ham! Ham-Ham! Pe băiat îl voi striga Ham! pe un ton mai serios, pentru că şi el este mai sobru.

Ne-am jucat toată ziua pe câmp. Seara am căzut frânt de oboseală pe covorul din dormitor. Învăţ cuvinte noi. Au decis să mă strige Sultan. Trebuie să ţin minte acest nume.

Povestea unui câine ciobănesc corb - Jurnalul unui Sultan

Povestea unui câine ciobănesc corb – Jurnalul unui Sultan, în ordinea în care a fost scrisă (clic pe cifre):

2

3

4 – povestea cu cel mai mare succes la cititori

5

6

Jurnalul a ajuns la pagina 7.

Informații despre ciobănescul corb

Câinele ciobănesc corb s-a format în zona Carpaților Meridionale și în zona subcarpatină. Poate fi găsit în special în județele Argeș, Brașov, Dâmbovița și Prahova.

Este un câine de talie foarte mare, cu blană neagră (de unde și numele de corb) în proporție de 80%. În general are pată albă pe piept și pe labe. Este un câine foarte curajos și mândru. Ciobănescul corb este un câine echilibrat și extrem de inteligent. Devotat familiei, acesta rareori se împrietenește cu străinii. Are nevoie să facă multă mișcare. Lătratul său puternic se aude pe distanțe foarte mari.

Mai multe informații și fotografii cu ciobănești corb găsiti aici și pe wikipedia.