Mi-aş dori să nu fiu înţeleasă greşit. Nu am absolut nimic cu persoanele care cred într-o putere ce ne decide soarta, nu râd de cei care cred în Dumnezeu  sau în orice altă zeitate. Dar nici nu reuşesc să îi înţeleg pe cei care îşi pun viaţa în mâinile divine, aşteptând să le cadă din cer cele trebuincioase. Nici nu pot crede că pică ceva de sus (în afară de ţurţurii de la streaşină).

Am cunoscut întâmplător o persoană care m-a făcut să mă întreb până unde merge credinţa adevărată şi cât este de utilă în viaţă. Bun, crezi în Dumnezeu, în puterile lui, dar chiar să nu iei nici o măsură când ai o problemă, convins fiind că toate se vor termina cu bine, doar pentru că te veghează cel de sus?

Nu îţi cauţi un loc de muncă nici măcar dacă ţipă foamea în tine. Ştii sigur că doamne-doamne îţi va scoate în cale soluţia ideală, că îţi va trimite pe tavă jobul visat. Nu ai învăţat pentru examen, dar doamne-doamne a aranjat lucrurile în aşa fel încât să îţi pice exact subiectul pe care îl ştiai. Nu iei medicamente când eşti bolnav, pentru că ai credinţă şi doamne-doamne ştie. Te va ajuta să te vindeci. Nu lupţi pentru drepturile tale, indiferent de ce natură ar fi, pentru că doamne-doamne este mare, puternic şi are grijă de oiţele sale. Ştii că îi va pedepsi pe cei care astăzi te necăjesc, că le va lumina mintea, că te va proteja de ei.

Oare chiar aşa să fie? Pentru cei foarte credincioşi, viaţa este chiar atât de simplă? Pot sta liniştiti în casă şi totul le vine la nas, fără nici un efort? Cei care cred cu tărie în Dumnezeu chiar au totul de-a gata, fără să lupte, fără să se zbată, fără să mişte un pai? Nu au nevoie să gândească, nu se tem, nu au griji, nu dau din coate?

Persoana despre care vă vorbesc nu o duce rău, dar nici nemaipomenit de bine. Este sănătoasă, deşi a avut şi boli grave care au trecut de la sine (după spusele sale). Are o casă frumoasă, deşi nu a luptat pentru ea. A trecut în viaţă prin examene grele fără să înveţe şi fără să copieze. A văzut cum problemele i s-au rezolvat fără să se frământe. Acum aşteaptă să apară un loc de muncă bun, fără ca măcar să îl caute. Dacă stai de vorbă cu ea, îţi lasă impresia că totul i-a căzut din cer, doar pentru că are o credinţă nestrămutată în puterile dumnezeieşti.