Cum ai putea trece nepăsător pe lângă un om care îşi strigă durerea şi nevoia? Cum te-ai mai putea privi în oglindă ştiind că l-ai fi putut ajuta, dar nu ai făcut-o? Dacă omul a venit pe blogul meu pentru a se descrie şi a anunta public că este în căutarea jumătăţii, de ce să nu îi fac un pustiu de bine?

Aşadar, pe domnişoarele care de mult se întreabă unde sunt bărbaţii buni, ţin să le anunţ că l-am descoperit întâmplător pe unul dintre ei. Zăcea neştiut, ascuns în pagina comentariilor aflate în aşteptare. Ştiu, am greşit când l-am băgat la spam, dar sunt convinsă că mă va ierta văzând că i-am dedicat un întreg articol. Să vedem cu ce se laudă acest domn, pe nume Emil:

Sant an cautare unei jumatati“, spunea el în primul comentariu. Să fie oare un text cifrat? Obişnuieşte domnul să vorbească telegrafic? Mouse-ul a alunecat insesizabil pe birou şi degetul a decis de la sine putere că trebuie bifată căsuţa care trimite comentariile ciudate la spam.

După nici trei minute, soseşte un al doilea comentariu, de această dată mai detaliat şi direct la spam: “doresc sa gasec jumateate pe acest sait eu sant calm cu ce sapte ani de acasa nu cosum alcol sant muncitor“. Din nou mă întreb dacă scrie cifrat sau telegrafic. Rog domnişoarele interesate să îi lase un răspuns aici, ca omul să nu plece dezamăgit, convins că fetele nu mai vor bărbaţi buni.

Nu îi voi face publică adresa de e-mail. Mă tem că nu ar putea face faţă avalanşei de mesaje. Deşi blogul meu este orice, dar nu sait de matrimoniale, pentru cele cu adevărat interesate voi face un efort suplimentar şi le voi şopti adresa la care poate fi găsit. Menţionez că Emil a scris în locul adresei URL pretenie.

Probabil pe Emil l-a indus în eroare articolul despre şi pentru Alina, la care a şi lasat comentariile. Nu, acesta nu este sait de matrimoniale…