Skip to content

Iubesc Viaţa

Blog generalist cu amprentă personală

Menu
  • Prima pagină
  • Cărți
  • Autobiografice
  • Imaginar
  • Blogosfera
  • Menajerie
  • Informații
  • Educație
  • Blogroll
  • Vienela
Menu

Parfumul cozonacilor

Posted on December 2, 2012December 16, 2023 by Vienela

Lupta îndârjită cu nămeţii, înainta tot mai greu prin câmpul biciuit de viscol, în timp ce pacheţelul pe care îl purta în braţe îi dădea o stare de epuizare, devenind tot mai greu. Dar nu putea renunţa acum, când luminiţele satului începeau să pâlpâie în depărtare. Din legătura înfofolită într-o pătură groasă se auzi un scâncet slab, care o făcu să înainteze mai repede spre locul unde ştia că va găsi căldură şi poate un strop de mâncare.

Mititelului îi era foame, scâncetul se transformase în plâns. Cu mâinile degerate, tânara fată aranjă puţin pătura, apoi se descheie la haină, încercând să îşi adăpostească pruncul la piept. Era a nimănui, sărmana mamă. Hălăduia din sat în sat, ajutând câte o femeie bună la suflet, care se înduioşa de suferinţa ei şi o adăpostea peste noapte într-un ungher al casei. Primea câte un blid de mâncare, cât să aibă putere să meargă mai departe, nici ea neştiind încotro. Se ruga zi şi noapte să aibă copilul sănătos, să iasă cu bine din iarna grea care se abătuse peste pâmânt.

Ajunsă în sat, a bătut temătoare la prima poartă. Câinele furios încerca să îşi strecoare botul umed prin gardul înclinat, dar fetei nici că îi păsa. Bătea tot mai tare, în timp ce se uita printre ulucile crăpate. A scârţâit o uşa şi vocea blândă, tremurată, a chemat câinele, încercând să îl potolească. A primit-o în casa călduroasă şi a hrănit-o. A zâmbit când tânăra mămică a desfăşat copilaşul bucălat şi i-a dat să mănânce.

Pe masă stăteau aliniate 1 kg de făină, 5 ouă, 500 ml lapte, 2 pliculeţe de drojdie uscată, coaja rasă de la o lămâie, 300 g zahăr, 200 g unt topit, 4 pliculeţe de zahăr vanilat, o lingură cu vârf de cacao, 4 esenţe de rom, stafide şi 250 g de nuci măcinate. Bătrâna tocmai se pregătea să frământe cozonaci. Au căzut de acord ca fata să se ocupe de aluat, în timp ce gazda aranja şi încălzea camera de oaspeţi.

A făcut o maia moale din drojdie cu puţină făină, zahăr şi lapte, pe care, după ce a crescut bine, a amestecat-o cu restul de făină, gălbenuşuri de ouă frecate cu sare şi coajă de lămâie, zahăr dizolvat în lapte şi esenţe. Frământa aluatul şi îl amesteca cu lacrimile care i se prelingeau pe faţă. Din când în când îşi ungea palmele cu unt, pe care îl încorpora în aluat, aşteptând să apară “băşicuţele”, aşa cum o învăţase mama ei, pe când trăia.

După ce aluatul a stat cuminte la dospit, fata l-a împărtit în patru părţi egale, pe care le-a întins pe masă. Două părţi le-a umplut cu amestecul de cacao, nucă, esenţă de rom, 5 linguri de zahăr şi 4 linguri de lapte. A format două rulouri, pe care le-a împletit şi le-a pus în tava unsă cu ulei. A repetat operaţia, de această dată punând stafidele înmuiate în rom şi a presărat zahăr deasupra. Le-a rulat şi le-a aşezat uşor într-o altă tavă.

După ce cozonacii au crescut, i-a uns cu gălbenuş de ou amestecat cu puţin lapte, a presărat zahăr şi i-a băgat în cuptorul cald. Când a considerat că s-au copt, i-a scos din cuptor şi i-a învelit într-un prosop curat.

Parfumul cozonacilor o făcea să se simtă în siguranţă, iar recunoştinţa i se citea în ochi şi pe chipul îmbujorat de căldură. Bătrâna o rugase să rămână peste iarnă acolo, în căsuţa călduroasă şi atât de primitoare. Copilaşul adormise, vegheat de privirile celor două femei.

 

38 thoughts on “Parfumul cozonacilor”

  1. Mirela says:
    December 2, 2012 at 7:57 am

    Cozonacul, această pâine dulce care unește oamenii, îi apropie, le ascultă necazurile și bucuriile…Cu lacrimi, cozonacul a crescut și s-a aurit în cuptor, pentru bietul suflet al acelei mame.
    …poate umbla sărmana ca și Maria, căutând un adăpost și izgonită fiind de peste tot…Cozonacul bătrânei tale inimoase e un duh al blândeții, lipsit în noptea magică a alungării biblice de lângă căldură, de acei oameni…Emoționantă povestea ta. Oamenii pot fi și așa.
    Îți doresc o duminică frumoasă!

    Reply
  2. cotos says:
    December 2, 2012 at 8:36 am

    Ador cozonacii..In special cei cu rahat turcesc.Dar nu ma dedau nici de la cei cu nuca..Ce pofta mi-ai facut :P

    Reply
  3. pandhora says:
    December 2, 2012 at 9:29 am

    o poveste in spiritul Craciunului,emotionnata si care,ca si pe Mirela m-a dus cu gandul la Maria si la pruncul Isus…
    parfumul cozonacului este si cel al bunatatii,al bunatatii neconditionate,un parfum din ce in ce mai slab….

    Reply
  4. Nice says:
    December 2, 2012 at 9:55 am

    Intodeauna, in preajma sarbatorilor apar si minunile. :) O poveste minunata cu final fericit si cea mai imbietoare aroma din lume…

    Reply
  5. Ioana K-Man says:
    December 2, 2012 at 9:59 am

    Pare simpatic clubul. Oare m-as integra in el?

    Reply
    1. Vienela says:
      December 2, 2012 at 4:10 pm

      Cu siguranta te incadrezi si sunt convinsa ca Mirela te va primi cu placere. M-as bucura sa fim “colege” si acolo.

      Reply
  6. SARA says:
    December 2, 2012 at 11:33 am

    Emoționantă povestea dumneavoastră… M-am bucurat că sărmana mamă, fiind o bună gospodină, și-a găsit adăpost pentru ea și pentru puiul ei drag…
    Vă doresc o zi plină de frumusețe și voioșie!

    Reply
    1. Vienela says:
      December 2, 2012 at 4:12 pm

      Sara, as vrea sa te rog sa imi spui simplu, Vienela. Aici suntem colegi, ne putem respecta si fara sa ne vorbim cu dumneavoastra.
      O seara buna sa ai si o saptamana plina de reusite!

      Reply
  7. Javra says:
    December 2, 2012 at 12:32 pm

    Vienela, dupa ce m-ai induiosat cu povestea unei fete care se chinuia sa tina un prunc in viata, cu suferinte, lupte cu nametii, plansete, vii cu o reteta precisa pentru cozonaci… Pentru a nu-mi cadea greu la stomac, te rog sa fii consecventa si sa refaci prima parte a materialului tau, dupa cum urmeaza: cate lacrimi au curs pe obrajii pruncului, cu cati nameti s-a luptat fata din greu, de cate ori a oftat, cate sate a strabatut ea cu bebelusul in brate in drumul sau spre nicaieri etc.
    Si te mai rog sa-mi spui cum ti-au iesit cozonacii!

    Reply
    1. Ioana K-Man says:
      December 2, 2012 at 2:20 pm

      Chiar, mai merge Discovery? :)

      Reply
  8. adelinailiescu says:
    December 2, 2012 at 12:41 pm

    Da, chiar mi-a mirosit a cozonaci!Si am auzit si gangurit de copil fericit.

    Reply
  9. Minnie says:
    December 2, 2012 at 1:07 pm

    Frumoasa povestioara ai scris aici Vienela! Sper sa fie si un pic de adevar în ea ptr ca sunt convinsa ca sunt multe astfel de mamici pe pamantul asta!
    O dupa amiaza placuta sa ai!

    Reply
  10. DANAP.RO says:
    December 2, 2012 at 1:27 pm

    Mi-ai facut pofta de cozonaci… si e un pic cam devreme :D

    Reply
  11. Cris-Mary says:
    December 2, 2012 at 1:59 pm

    Azi vizitand blogurile am dat de parfumul cozonacilor si sunt la un pas de a pleca spre Cluj in casa bunicii unde avem soba si unde cozonacii sunt pufosi si se coc in ler si ahhhhhhhh..vreauuuu Craciuuuunnnn! O duminica frumoasa iti doresc!

    Reply
  12. Anca says:
    December 2, 2012 at 2:00 pm

    Frumoasa poveste
    O poveste de iarna, o poveste a mamelor ce fac sacrificii pentru propriul copil, mitul copilariei, al mamei si al bunicii.
    In poveste e un trio, “mama” “pruncul” si “batrana” – trei generatii care se lupta cu “iarna” sau “viata” pe care o pot trece impreuna, in final la sarbatorile de iarna, Craciunul care inseamna nastere-renastere.
    Calea, adevarul si viata!
    Sarbatori fericite!

    Reply
  13. Intuneric says:
    December 2, 2012 at 2:41 pm

    Cozonacii astia, despre care scrii, sunt tot mai rari.

    Reply
  14. Vladimir says:
    December 2, 2012 at 3:21 pm

    Norocul fetei aleia ca s-a nascut pe vremuri. Acum punea baba cainele pe ea urland “tiganca aurolaca”.

    Reply
  15. Lolita says:
    December 2, 2012 at 5:51 pm

    Parfumul povestii tale mi-a smuls cateva lacrimi pentru ca ritualul de pregatire a cozonacilor mi-a amintit de bunica… Exact cu aceeasi rabdare si devotament framanta si ea cozonacii…
    Femeia cu pruncul sunt un frumos simbol ce precede Craciunul!
    O iarna magica si plina de iubire iti doresc! :-)

    Reply
  16. Pingback: Artificii pink « Mirela Pete. Blog
  17. elly weiss says:
    December 2, 2012 at 11:39 pm

    Mult noroc pe Maria ta moderna sa ajunga la o casa locuita de un suflet atat de bun, care s-o ajute si s-o inteleaga. O rara, minunata intamplare, ce face cu atat mai frumoasa povestea!
    Eu nu reusesc sa tin minte pe dinafara retetele. Probabil ca nici nu vreau, ar insemna sa-mi incarc memoria :) Desi fac cozonac (nu chiar din cel clasic, ci cozonac trandafir) nu tin minte reteta… :( Ce ma faceam eu in locul fetei…ma tot intreb de cand am citit povestea…
    Vienela, cozonacul din povestea ta uneste suflete, uneste singuratati. E un cozonac inzestrat cu magia zilelor de Craciun.

    Reply
  18. Pingback: Mirela Pete. Blog
  19. mixy says:
    December 3, 2012 at 9:08 am

    m-am zbârlit a piele de găină…
    este emoționant parfumul cozonacilor tăi

    Reply
  20. Diana says:
    December 3, 2012 at 12:44 pm

    “Framanta aluatul si il amesteca cu lacrimile…” imi aminteste de mama, cand, cu multi ani in urma, ianinte de Pasti, mama ei era foarte bolnava dar mama facea cozonaci, pentru ca noi sa ne bucuram de Pasti ca in fiecare an… Bunica a murit in prima zi de Pasti…
    O amintire trista a trezit povestea ta, dar frumoasa!
    Povestea aceasta e foarte frumoasa! Foarte-foarte frumosa!
    Viata fericita, Vienela!

    Reply
  21. Pingback: Afternoon tea « Mirela Pete. Blog
  22. Pingback: Cel mai mare Targ de Crăciun din Cluj-Napoca « Clipe de Cluj
  23. Pingback: Fecioara cu chip de înger | Iubesc Viaţa
  24. Pingback: Unde este cloşca de aur? | Iubesc Viaţa
  25. Dana Lalici says:
    November 6, 2013 at 7:23 am

    Vienela, iti multumesc din suflet!! Stii, articolul meu de la SB e pura fictiune, mama nu stia sa faca deloc cozonac, iar minunile din poze imi apartin, e adevarat, dar, desi arata minunat, au iesit ca piatra, nu pufosi cum imi doresc.
    Te iubesc, stii, nu??

    Reply
    1. Vienela says:
      November 6, 2013 at 7:27 am

      :) Nici mama nu stia si toata copilaria am suferit din cauza asta. Mancam cozonaci de la batranele cu care era prietena bunica mea, dar niciodata fierbinti, abia scosi din cuptor. Sa nu faci aluatul foarte gros si sa il framanti bine cu ulei. Il fragezeste.
      Stii ca si eu te iubesc, nu? :*

      Reply
  26. Dana Lalici says:
    November 6, 2013 at 7:34 am

    Intrebare: cu albusurile de la oua ce fac? ca tu ai pomenit numai de galbenusuri…

    Reply
    1. Vienela says:
      November 6, 2013 at 7:37 am

      Poti face bezele. :) Eu am mai pus cateodata si oua intregi, albus si galbenus si nu s-a intamplat nimic.

      Reply
  27. Dana Lalici says:
    November 6, 2013 at 7:40 am

    UIte ca mai avem ceva in comun!! O sa iti incer reteta cat de curand!!!

    Reply
  28. Dana Lalici says:
    November 6, 2013 at 7:41 am

    Stai un pic!! CU ulei sau cu unt topit????

    Reply
    1. Vienela says:
      November 6, 2013 at 7:42 am

      Daca nu ai unt, uleiul il inlocuieste cu succes.

      Reply
  29. Dana Lalici says:
    November 6, 2013 at 7:48 am

    Aha. Super.

    Reply
  30. Pingback: Ciorba de perișoare | Iubesc Viaţa
  31. Pingback: Pregătiri pentru sărbătoarea de Paști | Iubesc Viaţa
  32. Pingback: Care vă este cel mai mare eșec în bucătărie? - Iubesc Viaţa

Leave a Reply Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

carte de povesti pentru copii
Povești pentru copii
carti de povesti pentru copii
Povești de noapte bună copii
Cărți educative pentru copii în română
Cărți pentru copii Învață culorile
carti in limba romana
carti de povesti pentru copii

Te-ar putea interesa:

  • Carti ilustrate pentru copii
  • Carti religioase pentru copii
  • Povesti despre stele pentru copii
  • Povesti de noapte buna
  • Top cărți beletristică pe care să le citești în 2021
  • Povestea unui câine ciobănesc corb
  • Povesti scurte in imagini

Vienela – Iubesc Viața

vienela iubesc viata poza

Despre Vienela

  • Contact
  • Despre Vienela
  • Pagina de test
  • Politică de confidențialitate
  • Politică fișiere cookies
  • Suntem făcuți să mergem înainte

Citesc:

  • Cărți de povești
  • Sărutul ploii
  • Self-Care Journals
  • Jurnale pentru femei
  • Jurnal de catel
  • Vieneland
  • Children’s Books New Releases
  • Caietul Cristinei
  • Grădina cu povești
  • Idei de cadouri
  • Scrisoare de la Mos Craciun pentru copii
  • Etsy Gemstone Jewellery
  • Buna dimineata la cafea
  • Jurnalul unui Sultan
  • Eva catre Adam
  • Salcamul dintr-un caz real
  • Meditatii in desert
  • O noapte incendiara
  • Omul se trage din maimuta?
  • Atacul de panica
  • Legenda legendelor
  • Nu am dansat decat o vara
  • Cele mai bune si mai citite bloguri
  • Epistola catre o epava
  • Cel mai frumos martisor
  • Bloggeri si scriitori
  • Cimitirul sperantelor inchise in sticle
  • Cum iti traiesti viata?

S-ar putea să îți placă și ce am scris în anii trecuți

©2025 Iubesc Viaţa | Design: Newspaperly WordPress Theme