Omul pictat, carte scrisă de Peter V. Brett. M-au încercat multe sentimente la începutul primului volum din seria Demon. Ah, chiar e cu demoni, am oftat după câteva pagini. Mi-a fost teamă să citesc noaptea, ca nu cumva să visez grozăvii. Mi-am rezervat o după-amiază pentru lectură și m-am trezit prinsă pe nesimțite în poveste.
Eram parte din ea și îmi doream să fie cât mai lungă, să simt fiorul aventurii cale de mii de pagini, alături de fiecare personaj.
După fiecare capitol al cărții m-am oprit pentru a face un scurt rezumat și, aproape de necrezut, băiatul meu m-a ascultat cu mare atenție, a făcut diverse comentarii pe marginea poveștii și a conchis: “Merită citită. Are elemente noi, pe care nu le-am întâlnit în nici o altă carte, în nici un film, în nici un joc”.
De traducerea excelentă se face “vinovată” Ana-Veronica Mircea.
Omul pictat, carte scrisă de Peter V. Brett – scurtă descriere (nu o pot numi recenzie)
Miezingii, demoni care se ivesc din pământ la venirea nopții, vânează orice ființă rămasă în afara glifelor protectoare. Oamenii, la adăpostul semnelor magice desenate pe ziduri, pe uși ori pe scuturi, își trăiesc viețile ținând permanent cont de pericolul nocturn și așteptând venirea Izbăvitorului. Excelent redată, povestea urmărește și împletește cu măiestrie destinele unor personaje bine creionate.
-Arlen, cel născut în Pârâul lui Tibbet, este tânărul care regăsește glifele antice de luptă. Din clipa în care le tatuează pe corp ajunge aproape de neînvins în lupta contra miezingilor
-Leesha provine din Văiuga Tăietorului de lemne. Mai de voie, mai de nevoie, devine ucenica Brunei, Culegătoarea de Ierburi
-Rojer, cel care și-a trăit prima parte a copilăriei în Podul Peste Fluviu, poate opri sau îndepărta cu scripca sa miezingii.
Destinele lor se vor împleti la un moment dat și atunci…
“Glifatul se uită la ea fără să mai spună nimic.
-Și, oricum, ce nevoie ai avea de el? continuă Leesha. Ai deja puteri mai presus de tot ce pot face Culegătoarele de Ierburi și chimicalele.
-Nu sunt decât un om…, începu el, dar ea îl întrerupse.
-Aiurea, spuse. Rănile ți se vindecă în numai câteva minute și poți s-alergi la fel de repede ca un cal o zi întreagă, și nici măcar nu gâfâi. Arunci demonii lemnului cât colo, de parc-ar fi niște copii, și vezi noaptea la fel de bine ca-n toiul zilei. Nu poți spune că nu ești “decât” indiferent ce.
El zâmbi.
-Ochilor tăi nu li se poate ascunde nimic.
Ceva din felul în care o spusese trimise în trupul Leeshei un fior de încântare.”
Senzația mea a fost că Omul Pictat nu este despre glife magice și demoni veniți din Miez cât este despre caracterul uman care iese cu adevărat la iveală în momentele de cumpănă ale vieții.
Dacă ai timp, poate vrei să citești și:
Shantaram primul volum
Viața secretă a albinelor, de Sue Monk Kidd
Foc palid carte scrisă de Vladimir Nabokov
Ochiul furtunii, de Patrick White
Fahrenheit 451, Ray Bradbury
Pe ape și mai tulburi, de Tim Powers
Istoria romanțată a unui safari
Copilul divin, carte scrisă de Pascal Bruckner
Anticarul din Kabul, carte scrisa de Asne Seierstad
Totemul lupului, carte scrisă de Jiang Rong
Ştii că, pentru fiecare recenzie trimisă la Nemira, primeşti câte un voucher de 20 de lei (RON)?
http://blog.nemira.ro/publica-o-recenzie
Stiusem candva, dar eu nu ma pricep prea bine sa scriu recenzii… As putea incerca, totusi, ca nu am nimic de pierdut. :)
Cred că asta le-ar plăcea, de exemplu.
Poţi citi recenziile trimise de alţii ( http://nemirabooks.ro/ ), ca să vezi cam ce acceptă.
Asta e deja publicata pe blogul meu. :) Voi incerca sa scriu inca una, poate mai amanuntita putin.
Iti multumesc mult, Vero, pentru tot! :)
Pentru puţin. :)
Am mai văzut recenzii publicate şi pe blogul personal şi la Nemira. Dar, ca să fii sigură că e OK, e într-adevăr bine schimbi câte ceva.
Da, e mai bine sa le trimit o alta recenzie… :)
Am trimis-o pe la pranz… Sper sa le placa. :)
Pare interesanta asa cum ai povestit-o. O s-o caut si eu.
O saptamana excelenta, Vienela! :)
Chiar este. Nu ma pricep deloc sa scriu despre carti, desi le traiesc pe toate. :)
:) O să dau mâine o fugă la “Prăvălia cu cărţi”. M-ai făcut curios.
Iti va placea, sunt convinsa!