Cu cât viaţa mea este mai plină, mai încărcată de evenimente şi mai bogată în bucurii, cu atât mai puţin simt nevoia să povestesc ceva pe blog. De cele mai multe ori am impresia că nu îmi ajunge timpul să trăiesc, să fac tot ce aş vrea şi să mai găsesc resurse pentru acest jurnal virtual. Îmi întorc spre el privirea în dimineţile tăcute, când soarele mi se strecoară în casă printre frunze, fructe şi flori de catalpa, în timp ce întreaga mea familie doarme fără vise. În astfel de momente simt cum pacea mă învăluie subtil. Oare cei ce mă citesc sunt la fel de împăcaţi cu lumea? mă întreb atunci. Dar cei care nu mă citesc?
Minutele trec, se transformă în ore, iar pacea mult lăudată devine abur şi urcă încet spre zări deodată intangibile. Locul unde cândva mă distram şi mă relaxam e astăzi împânzit de nume necunoscute, de citate plictisitoare, de reclame, de sarcasm gratuit, de certuri inteminabile, de oameni răi care vor să pară buni. Nici pe bloguri nu e mai bine. Oamenii dau share unor chestii neverificate, dau share unor articole pline de ură, dau share poveştilor pline de dulcegării, dau share… Curiozitatea mă îndeamnă uneori să intru, să citesc şi să mă minunez/enervez.
Încerc să mă detaşez. Privesc în jur, îmi văd copilul zâmbind în somn, îmi văd soţul ridicându-se din pat, îmi aud pisicuţele ciripind la geam în încercarea de a atrage vreo vrabie. Îmi iau căţelul şi ies din casă. Caut aleile însorite, evit oamenii (oare câţi dintre cei cu care îmi intersectez drumul dau share articolelor pline de ură sau dulcegării, oare câţi dintre ei postează citate care şi-au pierdut valoarea tocmai pentru că au saturat internetul?), mănânc ciocolată să-mi îndulcesc amarul zilelor pierdute în online, pe site-uri recomandate prin share de prietenii de pe facebook.
O mai veche întrebare îmi revine în minte, căci aş vrea să fac din nou curăţenie pe facebook, printre “prieteni”. Dar cum ştiu care sunt cei ce mă citesc? Dacă printre cei ce dau share la toate cele de mai sus sunt şi persoane care îmi citesc blogul? Oricum, dacă mă gândesc mai bine, prefer să posteze citate mai mult sau mai puţin interesante, să dea share articolelor pe care sunt liberă să le citesc sau nu, decât să îmi încreţească mintea cu astfel de comentarii: “Inauntru este haosul total ce aparent ne da acel calm exterior din strafundul cufundat parca pe fundul apelor line dar atat de adanci si mlastinoase”. Hai cu share! :D
Say what? Ce Doamne iarta-ma, vrea sa spuna citatul ala? Pe facebook, cu cat mai mare ineptia, cu atat mai shareuita!
:))) Probabil peste ani copiii vor incerca sa descifreze la scoala “ce a vrut sa spuna poetul”. Noroc ca eu voi fi baba si nu ma va intreba nimeni. :)))
Da, corect!
Pai da! Asa zic si eu, cum zici tu la inceput. Ba daca intr-adevar vreau sa-mi amintesc ceva, am un jurnal cu foi de hartie,pe care-l tin pe noptiera.Pe ala nu-l “share” cu nimeni, ca are si lacat :)) (oricum nu intelege nimeni din jur ce scriu pe limba mea :D )
Hi, hi, nu cred ca as mai avea “curajul” de a scrie intr-un jurnal intim, mai ales daca ar trebui sa il las pe noptiera. :)))
Acum am înţeles de ce am parte de atât de puţine share-uri: nu scriu îndeajuns de prost…
:)))) Se poate spune si asa!
M-am cam plictisit de facebook-ul asta, iti pierzi toata ziua cu el, devine ca o obsesie.
Incerc si eu sa reduc din timpul petrecut acolo, insa nu imi reuseste mereu. :(
Certuri prin blogosfera? Cred ca am stat prea mult pe tusa :))
Nu, nu, s-au mutat pe facebook. Evit cat pot blogurile unde oamenii se jignesc aiurea, cu permisiunea gazdei… :)
Poţi să nu citeşti cometariile, să te rezumi la articole, dacă merită citite…
Dar ai dreptate, şi pe bloguri şi pe fb apar tot mai puţine lucruri care merită citite :(
As vrea, insa curiozitatea ma impinge in josul articolelor… :D
Eu ma simt de-a dreptul bombardata de tot felul de porcarii si habar nu am incotro sa imi indrept privirea pentru a gasi lucruri interesante…
Încă mai există cărţi. Eu am o mulţime necitite, şi se pune praful pe ele în timp ce bântui pe Internet. Cred că e timpul să mă-ntorc la ele. :)
:) Chiar in timp ce raspundeam comentariului mi-a trecut prin cap ca pot gasi o multime de lucruri interesante in carti. :)
Am aflat-o si pe asta! Nu stiam de ce unele site-uri au trafic asa de mare.
:D
La noi e inca proaspat conceptul de retea sociala si oamenii nu reusesc sa selecteze ceea ce le trebuie. Va mai trece o vreme pana cand vor alege doar ceea ce le este cu adevarat de folos pentru minte sau suflet.
Share!
Cred ca unii se multumesc cu putin si prefera sa nu isi oboseasca neuronii gandind si selectand. ;)
Merci de share!