După cum știe deja un oraș întreg, ca și întreaga blogosferă, anul ce tocmai a trecut ne-am petrecut sărbătorile de iarnă acasă, în familie, într-o atmosferă caldă și o veselie liniștită, dacă există așa ceva. Inițial, știind că nu plec nicăieri și că nimeni nu și-a anunțat vizita, mi-am spus că pot sta chiar și în noaptea de revelion în pantalon de trening și tricou sau chiar în colanți, că sunt mai comozi. Apoi am decis că nu trebuie să fiu chiar atât de puturoasă, că nu e mare lucru să mă schimb și să mă aranjez puțin pentru a întâmpina noul an în haine frumoase.
Am căutat prin șifonier și am descoperit că am câteva rochii dama (linkul duce spre site-ul de unde aș vrea să îmi cumpăr câteva rochițe frumoase), dar nimic care să mă înveselească într-o noapte în care toată lumea se simte bine. Una dintre rochii, foarte elegantă, este neagră. Mi-am amintit de câte ori a dat mama ochii peste cap văzându-mă că mă îmbrac în negru. Întotdeauna mă întreba dacă port doliu. Mi-am amintit și de sora mea, care îmi spune că sunt prea slabă pentru a purta rochii negre. Ok, nu port rochie neagră, mi-am spus. Dar ce să port?
Mai am o rochiță gri care îmi este foarte dragă și pe care aș fi în stare să o port zi și noapte. Avea o singură problemă în seara de revelion: îi desfăcusem o mânecă și o lăsasem așa, neterminată, presată de timpul parcă prea scurt. Cred că am povestit undeva despre faptul că sunt lată în umeri și am întâmpinat ceva dificultăți cu această rochie de la început. Mi se potrivește bine pe corp, dar mă deranja la umeri, așa că m-am decis să o las fără mâneci.
Am cerut sfatul băieților, am mai întins câteva rochițe pe pat și m-am uitat urât la toate… Lor le era indiferent, mai ales că nu plecam nicăieri, așa că mi-au spus că pot purta ce îmi place. Și dacă nu îmi mai place nimic? Rămâi în trening, mi-au spus. Apoi am dat întâmplător peste o rochie mai veche, pe care nu am mai purtat-o de vreo opt ani. Tinerească, veselă, dar tot neagră. Bine, această rochie are și niște roșu pe alocuri, dar tot nu era ce îmi doream. Până la urmă am purtat-o vreo câteva ore, după care m-am schimbat și am îmbrăcat o pereche de blugi.
Și din nou a ieșit la suprafață nemulțumirea mea veche… Dacă trebuie să plec undeva sau dacă vreau să mă simt bine într-o seară, nu am nici o rochie care să mă ajute. Pe blog am tot vorbit și am tot recomandat locuri unde pot fi văzute rochii frumoase de damă, dar până acum nu am reușit să îmi fac un pustiu de bine și să îmi cumpăr măcar una. Nici când am scris despre dorințele și planurile pentru acest an nu mi-am amintit că aș avea nevoie, deși nu trecuseră prea multe zile de la revelion. Poate dacă scriu astăzi pe blog, îmi va rămâne în cap ideea că vreau o rochie nouă, așa cum mi se întâmpla la școală când pregăteam copiuțele. :)
Sper sa ai cat mai curand rochita noua si frumoasa pe care o visezi. Si neaparat sa ne-o arati si noua :)
Semnat cu rusine: cea care n-are absolut nicio rochie in garderoba :(
Sa isi bage baietii bine in cap dorinta mamei si sotiei pentru urmatoarea zi de nastere:D
Cand vrem sa imbracam ceva, orice, tocmai acel gen de lucruri ne dam seama ca ne lipseste :)