Trecuseră deja doi ani de când aveam tatuajul şi visam să îmi fac încă unul, undeva pe gamba piciorului stâng, însă aveam nevoie de tuşuri şi nu găseam nimic de calitate la un preţ convenabil. Încercasem cu o cerneală tipografică şi nu ieşise nimic după ce pielea se vindecase. Suportasem degeaba durerea. Apăruse moda cerceilor băgaţi în sprâncene, în nas şi în buric. Aveam deja cinci găuri pentru cercei în urechea stângă şi mă întrebam dacă nu ar fi interesant să îmi pun un cerceluş în buric.
Într-o seară, mare concert la Sala Sporturilor din Ploieşti. Venea Ştefan Bănică Jr, pe care băiatul meu îl plăcea mult pe atunci. Am mers împreună cu nişte prieteni şi m-am lăsat furată de atmosfera de bucurie, am ascultat melodiile care îi făceau pe ceilalţi să cânte şi să danseze, pe copilul meu să bată din palme şi să tropăie, am admirat punerea impecabilă în scenă a spectacolului.
Ne-am împrietenit repede cu un grup care dansa alături de noi şi am uitat complet de concert, atenţi la poveştile acelor băieţi. Erau plini de tatuaje, îşi făcuseră acasă un salon care atrăgea oameni dornici să se tatueze şi încercaseră ceea ce doream şi eu: cercel în buric.
După ce am vorbit cu băieţii, după ce am văzut ce se poate întâmpla dacă îţi bagi nasul unde nu te pricepi, m-am decis brusc să renunţ la idee. Convins că nu se poate întâmpla nimic rău, unul dintre băieţi, după ce îşi băgase “ace de siguranţă” în sprâncene, încercase să îşi pună singur cercel în buric.
Rezultatul a fost că a doua zi, din capul pieptului şi până sub buric, în loc de abdomen avea o piatră, atât de rău se întărise carnea, iar pielea era vânătă, aproape neagră. Sperând că va trece, nu a mers la medic, nici nu a scos cercelul, pentru că avea 19 ani, venise Ştefan Bănică Jr în oraş şi concerta gratis.
Nu ştiu ce s-a mai întâmplat cu el, dar aş vrea să îi mulţumesc. Datorită faptului că mi-a arătat în acea seară ce se poate întâmpla când faci aşa ceva singur, fără să te documentezi înainte, am renunţat la ideea cercelului în buric.
Ideal ar fi ca tinerii să nu îşi împodobească trupul cu cercei în locuri sensibile sau dacă o fac, să apeleze la un medic.
Update: pentru ca tot mai multa lume intra pe blog cautand informatii despre piatra vanata, am decis sa scriu cateva cuvinte.
Piatra vanata este de fapt sulfatul de cupru, adica o sare a cuprului. Piatra vanata se obtine in urma reactiei oxidului de cupru sau a cuprului cu acid sulfuric.
Piatra vânătă este folosită:
-la fabricarea de zeamă bordeleză împreună cu hidroxidul de calciu (varul stins);
-ca reactiv în chimia anorganică;
-ca mijloc de identificare pentru apă (cel anhidru);
-la obținerea altor săruri de cupru.
Cunosc perfect senzatia trupului ca de piatra, dar nu vanata, ci arsa. :P Se vindeca foarte greu, uneori pot trece saptamani intregi. Am patit-o eu, in Grecia, e adevarat ca nu m-am tatuat si nici nu am apelat la piercing, asta e unul din lucrurile alea pe care nu le-as face nici platita cu 1 milion de euro. :D
Sinistra experienta pentru el… Da, te poti infecta. Te pot infecta chiar si “profesionistii” intr-ale tatuajelor. Oricum, mi-am adus aminte de un coleg, zbanghiu rau, care avea cate cinci ace de siguranta, strasuri si alte prostii in fiecare spranceana, plus vreo doua in nari, buze, era aproape desfigurat, lumea evita sa-l priveasca in fata si el nu renunta nici chip la accesorii.
Mă crezi că eu nu port nici măcar cercei? :))
Dus cu zmeul baiatasul din povestea ta. Ma duceam la doctor in 3 secunde. De fapt, nici nu-mi puneam cercel in buric!
PS Happy Halloween :)
sau să-şi facă tatuaje care se infectează în aşa hal încât riscă să-şi piardă mâna…
Da… stiam ce sew poate intampla datorita sotului meu…a avut si el o experienta aproape asemanatoare.. a tras ceva vreme de o infectie din asta… pana la urma s-a facut bine….
Niciodata nu mi-au placut cerceii..In schimb ador tatuajele..Am doua, si sincer mai vreau..dar le-am facut in salon, nu la cineva acasa…
Pe lângă barbarismul în sine (mă refer la piercing în alte locuri decât urechile), mai sunt și hapatitele A și B, SIDA și chiar endocarditele. Plus infecțiile, tocmai ai descris una…
Vienela, o singură MODĂ nu se schimbă: moda de a fi sănătos! :)
Si eu mi-am dat gaura in ureche intr-un club, eram “imparfumat” bine :))
Nu am idee ce le trece prin cap dar, toti ai mei au tatuaje iar fiimea are un piercing la buric! Vreau sa îti spun ca aici este microb national tatuajul asa ca…
Desigur ca toate sunt facute la atelierele speciale de tatuaj si nu altfel!
Romanilor le va trebui ceva vreme pana sa se obisnuiasca cu toate astea! Poate ptr copii baiatului tau vor devenu ceva “normal”
Bravo tie ca ai tinut cont de patania altuia.
Mie imi plac tatuajele alea puse pe umeri sau antebrate in stiluri artistice geometrice maori sau al populatiilor din insulele Pacificului de Sud, care au forma de zigzag-uri sau linii ondulate ca niste valuri stilizate, altfel efectiv nu suport sa vad inimioare, fluturasi, decat daca sunt total discreti asa ca dimensiune si posibil confundabili cu vreo vanataie mai naturala, sau, mai rau, sa vad numele unei firme sau persoane sau chiar al unui citat sau chiar simbol din cine stie ce filozofie, ca astea mi se par de nivel de facut reclama folosind corpul propriu drept billboard sau chiar placarda politica, si, zau, desi nu restrang dreptul oamenilor sa se exprime public in legatura cu ce le place lor in modul in care le place, totusi nu doresc sa aflu chiar la acest nivel de detaliu istoricul preferintelor fiecarui om pt vreo marca de sampon sau cu cine naiba a votat, ba chiar, daca as fi pasional interesat de acel om, cred ca asa ceva m-ar cam distrage de la pasiune, cand in loc sa ma simt si eu confortabil sa admir si eu in liniste vreo alunita sau pistruie naturala plasata in vreun loc interesant, sa dau de vreun trandafir PSD, sau de numele d-lui Basescu, sau cine stie ce sau cine altcineva. Eu personal nu mi-as face tatuaj decat platit cu sume astronomice de ordinul a milioane de GBP per milimetru, daca e de tip logo politic (inclusiv citat sau simbol filozofic), sau, cu ceva reducere, sute de mii de GBP daca ar fi in stil maori, ca ala e totusi mai extins, insa probabil ca si doare si suferi mai mult timp pana sa ti-l faca.
Iar in legatura cu piercing-uri, desi recunosc ca ma fascineaza sa vad/simt una de tip print Albert din cand in cand, (desi nu am avut ocazia prea des, ca in zilele noastre nu prea mai e la moda in randul aristocratilor cat de cat alfabetizati si socializati corespunzator, ci in randul altor genuri de oameni, de care in general eu cam tind sa ma feresc), si chiar admir unii cercei din cand in cand, inclusiv maxim unul cu diametru ff mic pe o spranceana, (NU in nas), eu personal tot nu mi-as face, deoarece tin minte cat de tare m-am speriat cand am vazut cum se face o simpla gaura de cercel in ureche, (cand am vrut si eu sa-mi fac), ca imediat am renuntat pe loc !
Din pacate multi copii marcheaza diverse momente prin tatuaje sau alte asemenea, ajungand dupa cativa ani sa regrete demersul lor.
Eu am doua tatuaje, dar sunt facute de profesionisti. Nu cred ca medicii sunt cei care “dau gauri”, mi se par prea hiper-specializati pentru astfel de indeletniciri. Dar am incredere in anumiti tipi de la anumite saloane. De fapt am un prieten care face asta ca hobby. Castiga mai bine din asta decat din meserie (nici nu-i prea grozav matematician, ce-i drept). Le face foarte frumos.
Cand nu ai deloc cunostinte in domeniu eu zic sa nu te bagi:)) indiferent ca e vorba de cercel in buric, nas, spranceana sau de tatuaje in zone sensibile…sau defapt tatuaje in general. Daca tot vrei asa ceva te duci undeva unde se lucreaza cu asa ceva zilnic si persoanele respective au habar despre ceea ce fac, au niste autorizatii si asa mai departe. Nu te duci la un salon de fite unde dai sute de euroi, te duci undeva modest, dar totusi aprobat…pentru ca altfel poti sa patesti foarte multe:| un exeplu extrem de bun este cel oferit de tine
Fratele meu si-a facut un tatuaj, pe un umar, cu o zi inaine de o operatie la picior (pt a marca evenimentul, sau mai corect spus, ca sa se autoincurajeze).
Mi s-a parut foarte prost ales momentul, mai ales ca operatia a fost cu anestezie si ceva imobilizat la pat, si tatuajul trebuia ingrijit constant, macar cateva zile.
A fost ok pana la urma, si l-au si iertat parintii, cred ca si din punctul asta de vedere a ales momentul respectiv :D
Eu sunt in alt ors, nu am avut nici o legatura, am aflat dupa, mi se pare ok, si mi-a dat sansa sa ma gandesc mai profund la subiect. Mi se pare ok, la profesionisti desigur. Percing nu.
Leonardo da Vinci ca si multi altii au spus :
corpul uman este o perfectiune a naturii.
Ce rost are sa-l stricam?
Pana la urma cum ti-e norocul. Am vazut, auzit despre cazuri de persoane care si-au facut diverse interventii la medici si tot li s-au intamplat diverse infectii, chiar nenorociri…
Tatuajele, cat nu sunt in exces, imi plac. Piercing-urile – majoritatea uratesc persoanele, mai ales cele de pe fata…asa ca nu prea ma incanta. Dar daca unora le plac, ce am eu cu gustul oamenilor?