Încerca să se ferească de toată lumea, să nu le mai audă reproşurile, să nu le mai simtă sarcasmul din voci. Părinţii îi spuneau că este prea mică pentru a fi prietenă cu un student, care sigur nu are gânduri curate, prietenii ei râdeau de I. , considerându-l un papă-lapte, prea moale pentru firea ei vulcanică. Începuseră să o enerveze toţi, îi displăcea că trebuie să se ascundă, dar era singura cale pe care o vedea pentru a-l proteja.
Deşi locuiau atât de aproape unul de celălalt, tinerii nu puteau pleca împreună în lungile lor plimbări, asa ca se întâlneau în piaţa din cartier. Evitau astfel discuţiile pe care I. le avea cu mama lui, speriată de ideea că fata cu care iese fiul ei are doar 15 ani, înlăturau şi ironiile pe care S. încerca să le combată când prietenii ei exagerau, făcând glume proaste.
Ninsese toată noaptea şi fulgii de zăpadă continuau să cadă din cerul plumburiu, sărutându-le obrajii înroşiţi de ger. Părul lui blond, purtat după moda anilor 70, cu cărare pe mijloc, era albit de zăpada aşternută. Ea purta o căciuliţă neagră, din care răsăreau rebele câteva fire de păr castaniu. Cutreierau străzile adormite, vrăjiţi de peisajul de basm care le răsărea la fiecare colţ de drum, mergeau învolburând aşternutul pământului, se tăvăleau prin zăpadă, scuturau pe rând crengile încărcate, râzând ca doi copii.
Din când în când îşi lipea genele încărcate de omăt pe faţa lui, gâdilându-l. Adorau acest joc al inceputului de iubire, care le dădea impresia de contopire, pentru că era singurul gest ce îi apropia fizic, exceptând ţinutul de mână.
S. era îndrăzneaţă, dar nu îi mai plăceau duminicile, o făceau să îşi piardă curajul, o despărţeau de iubitul ei pentru încă o săptămână, în care I. pleca la facultate în alt oraş. Singura ei bucurie rămâneau scrisorile pe care le primea în fiecare zi, pe care le citea şi le recitea fascinată până la întoarcerea lui.
-Prefă-te că eşti bolnav, să ne putem vedea şi mâine. Nu pleca în seara asta la facultate, îl ruga S. privindu-l în ochii de un albastru limpede, ca cerul senin.
-Iubita mea dulce, mă voi întoarce repede, voi adormi gândindu-mă la tine şi vom fi mai aproape cu o săptămână de îndeplinirea planului nostru, îi răspunse I. , afişând o fermitate pe care nu o simţea…
Nota 10 pentru postare
O pagină sensibilă și cu adevărat frumoasă!
Multumesc mult, Paul. Mai am de genul asta aici http://vienela.ro/iubire-neconditionata/, http://vienela.ro/tot-mai-navalnic/, http://vienela.ro/mica-zeita/, http://vienela.ro/ghimpele-din-inima/, http://vienela.ro/sfarsit-de-poveste5/.
Multumesc, Mirela.
Ce bine a fo la faculta…Mi-ai adus aminte de anii studentiei..Ce rpd au trecut, dar si anii de atunci :)
Lasai si tu fetele plangand pe peronul garii? :))
Povestea de mai sus face parte din viitorul tau volum “Scurte povestiri de dragoste”? :)
Emotionanta, in stil Cella Serghi… Astept sa citesc mai multe :)
:)) Vrabia malai viseaza. As vrea eu… :))
Povesteeeeeeeeeeeeeeeeeeee!!! Repede bezelele, ciocolata calda si focul din semineu :D [daca tot este iarna :D]
Dana, vrei sa lesin? :)) Adica “Nu e usor sa fii student” poate fi vreodata comparat cu “Panza de paianjen” ? Sa fim serioase… :))
Blanita pufoasa la picioare, miros de brad si semiintuneric. :))
Uite-asa, doar ca sa fac nota discordanta, zic: “Prea siropos” :))
Nesuferitule!!! :))
Data viitoare, pentru tine special, voi gasi ceva care sa te atraga. :-P
Destul de siropos pentru gustul meu, dar e frumos ce ai scris! :)
Sa stii ca am avut un asemenea moment..A venit prietena mea de atunci in vizita in CJ la mine, si cand a plecat spre casa a plans :) Acum daca ma gandesc a fost un moment de balsam pt sufletel…
Imi place de unii dintre voi… Siropos… Adica tu nu ai avut asemenea momente “siropoase” in viata?
Exact. Aceste amintiri raman in suflet si ies la iveala uneori chiar nechemate.
Care jumatate o vrei?
Inceputul unei noi serii de povestiri de dragoste? Sper ca va avea o continuare, da? :D
Imi plac povestioarele tale;;):x
Ce frumos :) am citit cu mare placere tot postul, felicitari!
Eu chiar sincer cred ca descrii ff frumos purtarea si emotiile unor personaje tinere adolescente. Poate ca e si pt ca ai fost atenta la tine insuti cand cresteai tu, (pt ca nu toata lumea este interesata de introspectie, sau chiar daca este, nu toti au acelasi spirit de observatie), plus poate si pt ca si tu esti mama cu un baiat adolescent si desigur ca ai fost si esti asuper atenta cu ochii in 4 la el, (dar desigur asta cuplat inca o data si cu acea abilitate de a observa detalii destul de fine si diverse nuante).
====
Disclaimer: eu cand sunt mahmur si ma simt asa mai vinovat ca m-am imbatat in ziua precedenta devin si asa mai serios, si uneori interesat de a face comentarii de tip “critic literar” amator dar totusi “profesionist serios” ! Asta nu inseamna ca am si talent la asa ceva, dar efortul de seriozitate conteaza !
Frumos scris:) mai aduci racoare cu pasajele alea despre iarna:))
minunat! E ceva din alte timpuri, din păcate rar îmi amintesc de ele, bravo!
Numarul 2 din acelasi volum,cand il faci?;) Ca e superbă postarea!
:)) Cea luminoasa daca voi petrece acele momente cu OchiVerzi. ;)
Inca nu stiu ce voi face cu ea, daca ramane asa sau nu. :-P
Multumesc, Denisa.
Ma bucur sa aflu ca au parut destul de convingatoare personajele mele, schitate in doar cateva cuvinte. Multumesc, Rudolph.
Astazi esti mahmur si ai de gand sa repeti experimentul tot saptamana asta?
Multumesc. Atat de tare ma contopeam cu ei, ca imi era putin racoare dimineata, cand am scris. :))
Multumesc, Nomad.
Astazi copiii sunt cam prea iuti, sar peste cele mai frumoase etape.
:)) Multumesc. Inca nu stiu daca va avea un “volum 2”. De ce nu incerci si tu?
Din nou din categoria “iubiri imposibile”… sau pe-aproape… ;)
Astept cu interes :)
Zau, daca ma intrebi azi, nu prea cred ca mai vreau…dar cine stie cum ma voi simti vineri seara, mai ales daca sunt atent sa beau akvavit fara bere langa el, dupa care chiar ca nu te simti de loc mahmur a doua zi, insa trebuie sa fii pregatit sa simti asa ca o ghioaga in moalele capului la cca 35 de minute dupa ce consumi 2 paharele, si dupa aia sa nu mai stii de tine vreo 8 ore…desi mi-e cam frica sa nu devin alcoolic, pt ca am calculat ca anul trecut am baut o cantitate totala de cca 1,5 litri alcool pur in diverse bauturi cu concentratii de alcool intre 4,7 % si 47 %, si in mod normal asta ar fi fost cantitatea mea obisnuita de alcool pe 5 ani nu pe un singur an !
M-am mai linistit afland ca media consumului de alcool in Romania e de cca 10 ori mai mare pe locuitor pe an decat am baut eu anul trecut !
1, 5 litri de alcool nu pare sa fie prea mult pentru un roman obisnuit, dar cand omul nu obisnuieste sa bea, poate fi destul de mare aceasta cantitate.
Daca beau un pahar de vin la Paste, unul la Craciun si un pahar de bere vara, cam cat alcool inseamna ca am baut in decursul unui an? :))
:)) Asta nu este chiar imposibila… ;)
Surioara, sa continui, da? Nu de alta dar imi plac povestioarele tale. :)
Cca 0, 045 litri alcool pur.
Nu este mult, nu? :)) Dar ca sa se ajunga la cantitatea de care spuneai tu ca a fost calculata pe cap de locuitor in Romania, iti imaginezi cat au baut altii? :))
Multumesc, surioara. Am incredere in spusele tale. :))