Iubirea îţi smulge inima din piept

Nu am dansat decât o vară cu tine, o vară sfâșietoare. Singur de ai fi fost acum, şi tot nu te-aş fi vrut înapoi. Gândurile mele se îndreaptă adesea spre tine. Spre ceea ce ar fi putut fi dacă… Prea mulţi “dacă” între noi. Şi nu am dansat împreună decât o vară. Vara în care am învăţat cea mai importantă lecție.

Iubirea vine când vrea ea. Îţi smulge inima din piept dacă îi permiţi. Ți-o înapoiază făcută franjuri însângerate. Rămâne la pândă, ascunsă într-un ungher al minţii. E dornică să îţi sară iar cu ghearele pe piept în cele mai neaşteptate momente ale vieţii.

Credeam că m-am vindecat

Trecuseră mulţi ani din noaptea despărţirii. Credeam că m-am vindecat. Ştiam că te-ai căsătorit. Și tu ştiai că m-am căsătorit. În toţi aceşti ani, nu ne-am văzut nici măcar o dată. Nici nu ne-am vorbit. Nu a mai fost nimic între noi. Mă gândeam tot mai rar la tine. Eram acaparată de viaţa de familie. Trăiam lângă acel om bun care îmi adusese înapoi soarele pe cer. Nu îmi oferise nici bunuri materiale, nici copii.

Atunci cum a fost posibil așa ceva? Văzându-te în faţa mea, pe stradă, am simțit că picioarele să mi se înmoaie. Inima a început să îmi bată cu putere. Mintea mi-a luat-o razna, incontrolabilă. Aş fi vrut să îţi sar în braţe. Să te cuprind cu toată fiinţa mea. Aș fi vrut să nu ţin cont de nimeni şi de nimic.

Niciodată nu vom mai iubi cu adevărat

Ţi-am citit emoţia din priviri. Tremurul interior era aproape vizibil. Ți-am auzit cuvintele nerostite. Am ştiut că niciodată nu vom mai iubi cu adevărat. Mi-a fost clar că tu îmi poţi lua oricând inima. Poți să ştergi cu ea pe jos. Să muşti din ea sau să o vindeci de dureri. Am știut că eu pot face acelaşi lucru cu inima ta. Dacă este adevărat că un om nu poate iubi decât o dată în viaţă, eu mor liniştită.

Am iubit deja. M-am abandonat dragostei cu toată pasiunea de care am fost capabilă. Am simţit iubirea noastră până în străfundul fiinţei mele. Parcă am fi fost rămaşi singuri în liniştea nemărginitului univers. Ți-am citit cele mai ascunse gânduri. Te-am simţit contopindu-te cu mine într-un mod pe care chiar nu îl pot explica. Nu am dansat împreună decât o vară, dar în acea vară am fost o singură fiinţă.

Zei geloşi ne urmăreau din cer

Alţii poate au crezut că între noi a fost doar atracţie fizică. Le părea consumată în nopţi fierbinţi. Pe atunci coapsele tale puternice mă învăluiau. Mă ţineau strâns, ca pe o perlă în scoica-mamă. Mirosul trupului tău se îmbina cu al meu. Gurile noastre rămâneau lipite sub privirile curioase ale stelelor. Ne făceau să credem că zei geloşi ne urmăresc din cer.

De ce ai vrut să schimbi toate astea? Din cuvinte ne-am născut ca oameni. Tot ele ne-au despărţit. De ce a fost nevoie de cuvinte? Noi ne puteam citi gândurile. Ne puteam vedea aşa cum nimeni nu ne mai văzuse.

Vom tremura în continuare de dor şi de sfârşeală

Lecţia pe care am învăţat-o după acea vară nu face decât să mă sperie. Ştiu că nu te pot uita. De asemenea, ştiu că nici tu nu mă poţi uita. Ştiu că nu vrem să ne mai dăm o a doua şansă. Chiar dacă amândoi visăm la ea în secret, va rămâne un vis. Ne vom trăi durerile şi fanteziile în secret. Vom tremura în continuare de dor şi de sfârşeală.

Poate vom comunica iar şi iar doar prin telepatia ce ne unea altădată. Sau poate doar ne vom minţi că putem vorbi fără să ne vedem. Avem nevoie să aşternem balsam peste inimile rănite de atâta iubire. Nu am dansat decât o vară cu tine, o vară sfâșietoare. Cea mai frumoasă și mai sfâșietoare vară.

Nu am dansat decât o vară cu tine, o vară sfâșietoare