Aveam de gând să îmi schimb programul, dar ploaia de aseară şi netul care plecase pe alte meleaguri m-au făcut să mă răzgândesc. Nu era nimic de făcut la calculator, aşa că am plecat la un blog-meet în VIS. Mi s-au împletit în cap tot felul de informaţii găsite pe blogurile voastre şi noaptea care se anunţa liniştită s-a transformat într-o nebunie. Va rog, noaptea stati la voi acasa!
Asistam cu sufletul la gură la preselecţiile “Dansez pentru tine”, unde un prieten blogger dădea probe pe o melodie a Sofiei Vicoveanca, în timp ce noi, ceilalţi(eram vreo 20 de bloggeri), ne delectam cu Budweiser(ce o mai fi şi aia) şi Pepsi, cumpărate cu mărunţişul găsit în puşculiţe.
Ni se încurca printre picioare o pisică în călduri, în timp ce Cristina fotografia încântată desenele de pe zidul unei clădiri dărăpănate, iar aerul era plin de aroma de portocale afumate(erau unii care susţineau că mirosea a zahăr vanilat).
Visul a fost mai lung, dar pe blog nu am libertate deplină de exprimare, nu vreau să intru în amănunte picante.
Ce aţi avut cu mine, de ce nu m-aţi lăsat să dorm liniştită? Noaptea stati la voi acasa!
Eu ma bucur ca m-ai visat, na!
P.S. : Super tare zaharul vanilat, multumim de recomandari. ;)
A fost un vis nebun, pur si simplu. :))
Acolo vei gasi si alte ingrediente(intamplari haioase), in afara de zahar vanilat. :))
Acum vezi efectele blogosferei? Nici noaptea nu te lasa! Eu de asta tin 24/24 pc-ul deschis, nu se stie cand vine inspiratia :P
PS: Multam de link, zic! :)
Nu il inchizi niciodata? La cat timp cumperi altul? :))
Nu ma asteptam totusi sa ma trezesc noaptea cu gandul la voi! :))
Il scot din priza doar atunci cand vad ca-i vreme de ploaie sau furtuna, in rest nu! Oricum adorm pe la ora 2 noaptea si ma trezesc pe la 7-8 dimineata. La 12 plec la liceu, la 19 vin de la liceu! De ce sa il mai inchid intreb?
La noi sta stins vreo 5 ore, il lasam sa se odihneasca(sau ne odihnim noi?). Aseara a picat intai netul, apoi am ramas si fara curent, ca in epoca de piatra. :))
Ne place sa te chinuim, ce vrei tu, a? :D
Sunteti nesuferiti! Eu nu vin noaptea la voi, stau in patul meu cumintica… :))
Am patit-o si eu. Visam ca scriam articole iar in ultimul vis legat de blog primeam 500 de lei pentru un articol. Era pentru o librarie, eu ala de nu citesc carti :D
Nu ai cautat banii cand te-ai trezit? :))
hehehe, oi fi visat blog meet-ul care va fi sambata la Bucuresti :) Ce-ti e si cu premonitiile astea :))
Da, din cauza lui Emil, ca m-a invitat la blog meet-ul ala. :))
“Visul a fost mai lung, dar pe blog nu am libertate deplină de exprimare, nu vreau să intru în amănunte picante.” :( :( :( Te-ai oprit din povestit exact când devenea mai …palpitant. :( Dar nu-i nimic, las’ că visez și eu un blogmeet și continui să povestesc de unde ai rămas tu. :D
Ai grija, ca erai si tu in visul meu, dar nu puteam scrie, ca nu gasesc bulina cu 18. :))
Dacă ai vrut să te asiguri că nu mai dorm liniștit vreodată, te anunț că ți-a ieșit perfect. Și totul doar cu un articol și-o replică. :)))) Imaginația bogată și faptul că-s foarte ușor de provocat, trăsături de-ale mele pe care le consideram pozitive până acum, m-au trădat, dovedindu-se a fi veritabile slăbiciuni în cazul de față.
Oricum ar fi, sper că nu m-am făcut de rușine. N-aș suporta asta…nici măcar în vis. :D
:)) S-a terminat brusc, probabil m-am speriat in somn de ceea ce vedeam. Nu incerca sa ma tragi de limba, ca nu spun nimic! :-P
Oh da…e clar. Dacă aș fi avut vreo îndoială cu privire la prezența mea în vis, acum s-a spulberat. Doar eu sunt capabil să sperii femeile atât de mult încât să le trezesc din somn. :) Doar eu sunt capabil să termin brusc…fie și un vis. :P
Stai liniștită că nu încerc să te trag de limbă. A fost de ajuns să mă convingi că într-adevăr am fost și eu pe acolo. De acum înainte mă tem pentru siguranța ta, pentru că eu am tendința să devin un coșmar…repetitiv. ;)
Nu mi se intampla des sa imi amintesc visele. Probabil aseara am adormit prea devreme, nu eram suficient de obosita. Nu se va mai repeta, sunt convinsa, pentru ca voi avea grija sa adorm cand voi fi la limita. :-P
Catalin, recitesc comentariile astea si nu pot sa cred ce vad. Ceea ce am visat nu avea nevoie de bulina pentru 18 ani, dar nu mi-a venit alta mai mica in cap si probabil asta te-a dus cu gandul prea departe. Ce faceai tu in visul meu nu avea nici o legatura cu mine sau cu bulina de 18. :))
Nu-i nici o problemă Vienela. M-ai făcut atât de curios încât am recitit și eu răspunsurile pe care ți le-am dat, și am constatat că se încadrează perfect în avertismentul pe care ți-l făcusem – sunt ușor de provocat și nu refuz niciodată o provocare. :)
Așa că te invit să mă visezi în continuare…chiar dacă-n visul tău sunt Freddy Krueger. :))))
eu nu am avut nimic :)) cu tine
Tu ai ceva pentru mine mai nou. Filme. :))
Efectele blogosferei isi spun cuvantul:>:))
Nu ma asteptam sa patesc cu un lucru care ma relaxeaza. Visam ca muncesc seara, cand ma intorceam de la servici, iar dimineata eram tot obosita, ca muncisem si noaptea. :))
Budweiser vreau şi eu c-am auzit că-i bună!
P.S. Da’ te-ai pus pe scris, tată! :)
M-am uitat pe net si am aflat ca este bere. Citisem ieri la Rudolf si mi-a ramas in cap, dar nu stiam ce inseamna. :))
Mie mi se pare ca scriu mai putin. :((
daca nici pe blog nu ai libertate de exprimare … :)
Daca semnezi cu numele tau este mai greu, te citesc prietenii, rudele, vecinii… Iti permiti sa spui ceva rau pe blog despre ei sau fapte de-ale lor? Mai bine le spui intre patru ochi, la o cafea, decat sa critici pe blog ceva ce stii ca fac si ei.
Deci bantui vise de femeie? Fie si la nivel intelectualo-portocalic… Asta e adevarata masura succesului!
Iar eu sunt dovada vie. :))
Te-ai imbolnavit de bloggareala. ;))
Asa se pare. Oare exista tratament? :))
Ei…vad ca eu nu te chinui :) Ma bucur ;)
Tu m-ai chinuit ieri cu pozele alea atat de reusite.
N-am vrut! :))
Intentia a fost sa va fac placere cu ele :)
Si chiar ai reusit! :))
ehe:D de-as avea si eu vise din astea:D:)) seara linistita!:)
Sa inteleg ca visele tale sunt mai rele? :)) Aveai comentariul la spam.
O adevarata bloggerita,nu poate dormii noaptea:)))
Razi tu, Aniela, dar ajunge si la tine boala asta! :))