Împins de o presimţire, aproape că a zburat pâna la uşă. EA era acolo şi îl privea nesigură. Nu îşi găsea nici el cuvintele, nu reuşea să deschidă gura, aşa că i-a făcut semn cu capul să intre. Nu schimbaseră prea multe vorbe până atunci, dar părea că se înţeleg din priviri, din puţine vorbe. I-a povestit cum a bătut-o, i-a spus că nu era prima dată când se întâmpla să fie violent cu ea, că EA îi trecea cu vederea aceste răbufniri, că nu vroia să îl părăsească, deşi o înşelase de câteva ori, deşi o mai bătea uneori.

El o privea fără să spună nimic, îi ştergea lacrimile de pe obraz şi se gândea că mare lucru nu era de făcut. O putea scăpa uşor de “prietenul’ lor, dar nu ar fi putut să o păstreze pentru el. Tovarăşii lui i-ar fi întors spatele, convinşi că i-a suflat-o celuilalt. Nu i-ar fi păsat prea mult, dar nici nu îşi permitea să se complice cu o fată care era mult mai bogată decât el. Nu avea în casă nici măcar o felie de unt cu pâine, să o servească. Trebuia să aştepte până strângea suficienţi bani, să se poată muta de acolo, sau măcar să îşi aranjeze puţin camera aproape goală. Era prea mândru pentru a-i cere să vină într-o casă unde el nu avea decât un pat şi o măsuţă rotundă, pe care stătea o veioză şi cheia casei.

Nu i-a spus nimic din toate astea. Nu i-a spus nici că o place. I-a povestit despre viaţa pe care a dus-o la casa de copii. Citea o milă imensă în ochii ei, deşi nu asta sperase. La un moment dat, l-a luat de gât şi l-a sărutat până când li s-a tăiat respiraţia. A fost prima lor noapte împreună.

Aşteptase să audă de la el un cuvânt, un singur cuvânt, dar el se folosise de ea fără să spună nimic.  Dimineaţa s-a întors la iubitul ei.

De câte ori avea o clipă liberă, venea la el, se ghemuia în braţele lui şi îi cerea să o iubească până la epuizare. Nu îl iubea, sau dacă îl iubea, sigur nu îşi dădea seama. Se simţea atrasă de el aşa cum se simt unii atraşi de animalele sălbatice. Îl asemuia cu o panteră neagră, neîmblânzită. Comunicau foarte puţin, fumau mult, se iubeau violent şi adormeau ţinându-se încleştaţi în braţe.

După aproape un an în care a pus bani deoparte renuntând la multe, cu speranţa că într-o zi îi va putea propune să fie doar a lui, visele i s-au destrămat ca un fum. EA a venit ca de obicei, s-a strecurat în pătură, i-a spus că a încheiat relaţia cu “prietenul” lor şi că va ieşi la o cafea cu un coleg de servici.

Orgoliul lui nemăsurat l-a împiedicat să spună ceva, să reacţioneze în vreun fel. Se simţea mai singur ca niciodată. Nu apucase să îi spună cât de mult ţine la ea şi acum îi parea bine.

EA ar fi vrut să o roage să nu iasă cu altul, ar fi vrut să fie doar cu el, deşi ştia că este un om dificil. Era clar. Nu ţinea la ea.