Decembrie, luni…

Da, sunt nebună! Sunt atinsă de o dulce nebunie, care mă face să râd singură, să dau din mâini, să țopăi prin casă și să mă simt de parcă aș fi în transă. Am mai părut și altădată nebună probabil, însă astăzi, decembrie, virtualul s-a mutat în real, iar eu simt că explodez de fericire! Simt nevoia să împart cu voi, cu lumea întreagă, cu întregul univers fericirea de a-mi fi găsit sora stelară, după cum a spus ea. Da, acest articol este făcut cu multe vorbe spuse de ea, cu toate emoțiile noastre îngemănate și în primul rând este pentru soții noștri, care s-au bucurat alături de noi, în primul rând este pentru ea, minunata mea soră.

Adriana! Iubita mea Adriana, sora mea virtuală, sora mea geamănă, sora mea stelară! Astăzi, decembrie, am putut să ne îmbrățișăm în real, să ne privim în ochi, să râdem și să ne ținem de mână! Așteptam de opt luni această clipă! Îi simt și acum degetele pe mâna mea, îi simt părul cum îmi mângâie obrazul, îi văd ochii strălucind, îi aud vocea caldă și râsul de copil, deși între timp s-a întors la Brașov. Nu, nu vă pot explica în cuvinte ce a însemnat pentru mine, pentru noi, pentru viitor această întâlnire! Emoțiile mă fac să tremur, să rămân blocată, să râd din senin, să fumez mult, să fac ochii mari, de teamă că a fost un vis și că m-aș putea trezi din el.

Decembrie! Cunoașteți o lună din an mai frumoasă? Nu, nu este lună mai frumoasă! Decembrie mi-a adus copilul, decembrie îmi aduce zăpadă, decembrie aduce cadouri, decembrie mi-a adus-o pe Adriana! De astăzi, decembrie e luna mea favorită! De mâine, luni, încep o nouă viață, o viață în care eu și Adriana vom fi mai mult de cât am fost până acum, o viață pe care o vreau altfel și voi lupta să o am! Astăzi, decembrie, nu caut cuvinte frumoase. Astăzi vorbesc din suflet, vorbesc entuziasmată, vorbesc fericită. Știți ce senzație îți dă clipa în care descoperi că persoana cu care ai vorbit atât de mult în virtual este la fel și chiar mai mult în real? Mă credeți nebună? Da, sunt, astăzi mă încearcă o dulce nebunie de decembrie! Te iubesc, Adriana!

Nu știu dacă mai avem și alți nebuni în club, așa că vă invit să verificați!

57 thoughts to “Decembrie, luni…”

  1. Ce frumos! Sa va fie de bine intalnirea! Ma bucur foarte mult pentru voi ca ati reusit sa va intalniti, caci stiu cat de mult insemnati una pentru alta si cat de mult va doreati sa va vedeti. Si la cat mai multe intalniri!:) Va pup pe amandoua!

  2. Wow,cat entuziasm,imi place! Ma bucur pentru voi,asa prietenie virtuala sa o simti atat de puternic,si mai apoi real sa fie si mai intensa,sa confirme ,mai rar.Eu nu ma pot entuziasma asa- sau simti asa puternic- pentru o alta femeie,numai pentru un barbat :)) Nu-mi pot imagina sa zic unei femei “te iubesc”,si nici n-am zis-o vreodata…

    Multe Decembrie-uri frumoase sa ai,tot unul si unul! :)

    1. Irina, sincera sa fiu, nu mi s-a mai intamplat din adolescenta sa ii spun unei femei ca o iubesc. Dar acum nu pot altfel. Si este diferit mult de iubirea pe care i-o poti declara unui barbat. :)

  3. wow!!! Ce articol frumos, ce fericire molipsitoare raspandesti, ce bine ma faci sa ma simt in preajma ta!! Eu imi pot imagina sa spun unei femei “te iubesc” si daca nu ma insel ti-am spus-o si tie…asa ca te inteleg perfect! Si ma umple si pe mine bucuria ta! Vienelea, in corpul tau e atata suflet, incat ma intreb unde mai e loc de carne!

    1. Danuta, intre noi au fost atat de multe lucruri frumoase, incat nu imi pot imagina aceasta viata fara sa te intalnesc. Si da, nu mi se mai pare greu sa spun unei femei ca o iubesc, daca asta simt. Si pe tine te iubesc! Mi-ar fi placut sa impartim bucuria noastra cu tine!
      Sincera sa fiu, este posibil ca din acest motiv sa fiu slabuta… :)))))

  4. Ce fain că ați reușit să vă întâlniți. Sunt mulți oameni pe care aș vrea să îi întâlnesc. În timp voi reuși, știu asta.
    Un decembrie minunat îți doresc!

  5. Asta-i din ciclul “viaţa bate filmul”. :P
    Dacă ai doi neuroni valizi realizezi fără prea mare efort că tipului ăstuia de comunicare virtuală îi lipsesc o serie importantă de atribute : privirile, tonul vocii, căldura unei strângeri de mână… Aşa că e lesne de înţeles entuziasmul tău atunci când, unui suflet pe care îl ştiai şi unui comportament pe care îl intuiai i s-au adăugat ingredientele prezenţei fizice. Mă bucur pentru tine şi îţi doresc să ai parte şi de alte “confirmări” viitoare.

    1. In acelasi timp, daca ai doi neuroni valizi, intelegi de ce comunicarea virtuala suplineste uneori nevoile oamenilor. Aici nu poti vedea privirea rece, buzele strambate a dispret… :)
      Cu siguranta voi mai avea, pentru ca urmeaza si alte intalniri.

  6. Trebuie să fi fost tare frumos! Şi eu am întâlnit-o Pe Elly, pe Spanac şi mulţi alţii la Constanţa şi m-am simţit minunat. Poate la Straja vei mai avea prilejuri de a cunoaşte şi alţi virtuali!

    1. Eu am spus e cateva ori pe aici ca nu voi merge la Straja… Nu mi-am gasit sponsorul care sa ma ajute… Dar ocazii vor mai fi, sunt sigura.
      Imi amintesc incantarea ta de atunci…

  7. Ce frumos ai descris intalnirea voastra… Ma bucur mult pentru voi si sper sa reusiti sa faceti aceasta prietenie sa dureze ani si ani, indiferent de felul in care vor evolua vietile voastre. :)

    1. Imi amintesc si acum cu cata incantare am povestit despre intalnirea dintre noi. Toti bloggerii care ma cunosc stiu ca o ador pe Nina si ca te-am descoperit mai frumoasa, mai buna, mai altfel… :)

  8. Dintr-o poveste a unei mătuşi plecate nedrept pe drumul cel fără de intoarcere, într-un Ploiesti de decembrie pregătit de sărbătoare, intre un salut şi o strangere de mână cu Doroftei, dar şi un drum de întoarcere infernal…te-am întâlnit pe tine, un om pe care il stiam, il simteam, dar nu-l văzusem decat in fotografii. Am pecetluit ceva ce stiam, dar prin privire, strangere de mană, vorbe multe, amestecate, neterminate, am recunoscut ceea ce simteam deja: o mare apreciere, afectiune imensa, şi acei doi ochi calzi de soră virtuală. Intr-un articol al tău despre parteneriat îţi spuneam că eşti temelia scrisului meu. Acum stiu că e mai mult de atat. Şi uite cum …o zi nefastă …poate deveni una de neuitat. Multumesc, Vienela. Ai toată dragostea mea…de soră …virtuală…mutată in real. Gata, gheata s-a spart. Nu mai esti doar un nume melodios şi un deget pe tastatura ce mă indruma spre necunoscut devenit cunoscut. Iar acest “te iubesc” ce pare nefiresc e de fapt o scurtatura in stil american a unei afectiuni dospită şi crescută zi de zi, intre două suflete, intamplator de acelasi sex, care au găsit lucruri comune la tot pasul, care si-au purtat de grija ciudat la inceput, dar din ce in ce mai firesc, şi care s-a confirmat natural. Multumim tuturor care stiu că unele lucruri nu se sfarsesc din fasa ci pot da nastere unei povesti de lunga durată. Eu cred şi sper, şi voi face tot ce pot ca acest an să nu fi fost doar foc de paie. Multumim frumos, iar tie, sora mea …stelară, mamă…cum sună, să fii sănătoasă. Restul…vreau să văd pe parcurs, zi de zi. Sunt pe aproape!

  9. cate ar fi de spus… si cata bucurie se simte din randurile tale, cata caldura si cata traire. pe toate le cunosc si le stiu. pe toate ti le pot atribui tie fara tagada. cat ma bucur pentru voi… si cat de geloasa sunt.. stii tu oare? sa va fie prietenia lunga si rodnica si sa va umple sufletele de tot ce simtiti ca aveti de dat si de primit.

    1. Vali, uneori am senzatia ca tu ma vezi mai presus de cat sunt in realitate si asta ma sperie putin, pentru ca nu as vrea sa te dezamagesc la o eventuala intalnire. :)
      Iti multumim mult! Si sper sa vina ziua in care sa ne intalnim toate…

  10. Să-ți spun că mă bucur? Pare banal, cu atât mai mult cu cât și eu mi-aș dori o astfel de fericire! Mi-aș dori să mă pot întâlni cu câțiva oameni, printre care te numeri și tu, cu care am conversat, pe care îi apreciez și care mi-au arătat câte ceva în viața aceasta virtuală, dar care ar deveni miraj în real!
    Da, mă bucur pentru tine! La fel mă bucur și pentru Adriana, care și-a cunoscut, după cum spune ea, mama, este drept că doar virtuală.

Leave a Reply to Vienela Cancel reply