Una dintre mătușile mamei mele obișnuia să mă certe ori de câte ori mergeam la ea, în vacanțe. Susținea că sunt biet copil răsfățat de la oraș, cu apă în vene (în loc de sânge, firește). Hai, moșmoană, hai! striga la mine când avea impresia că mă mișcam prea încet sau că ezitam să pun mâna pe anumite lucruri, să fac anumite munci. O spunea cu drag, sperând să “facă om din mine”, dar pe atunci eu nu simțeam decât batjocura cu care mă atingea acel cuvânt necunoscut – moșmoană.
Aveam probabil vreo 11 – 12 ani când, într-o discuție cu fetele din clasă, am auzit de cineva că este mormon. În mintea mea, scânteia a licărit imediat. Convinsă fiind că e vorba despre o greșeală, am înlocuit în gând cuvântul mormon cu moșmon, l-am trecut la feminin și am ajuns imediat la moșmoana cu care mă teroriza mătușa. Fericită că am intrat în rândul lumii, le-am spus fetelor că și eu sunt la fel ca “mormonul” respectiv.
Au căscat ochii mari, peste măsură de uimite și m-au mitraliat cu o salvă de întrebări referitoare la tot ceea ce auziseră ele despre cultul respectiv. Mi-am dat imediat seama că s-a produs o încurcătură, că moșmoană și mormoană nu înseamnă același lucru. Am restabilit adevărul atunci. Povestea a rămas și încă mă face să simt un soi de jenă când mi-o amintesc. Asta nu mă împiedică să scriu folosind doar jumătăți de adevăr. Sigur am mai vorbit despre întâmplare pe undeva – sub o altă formă (mocăită și pocăită), însă îmi place să mă joc și o fac de câte ori am ocazia. :p
De ce nu ţi-ai întrebat mătuşa ce-i aia moşmoană? :D
Eu întrebam întotdeauna. Găseam cuvinte necunoscute mai ales prin cărţi şi zbieram, de obicei dintr-o cameră în alta: “Tatăăăăă! Ce-i aia xxx?” Îl întrebam pe el cel mai adesea, era disponibil mai des decât mama, şi, înainte de a-mi explica, urla şi el la mine: “Ţi-am cumpărat dicţionar!” :)
Tarziu, foarte tarziu am invatat ca nu e o rusine sa nu cunosti ceva si sa recunosti asta oricui, oricand.
:))) Ha, ha, cam asa am procedat eu cu Ionut… Si inca mai comunicam asa…
Mama mea era foarte fudula. Nu ar fi recunoscut nici moarta ca nu stie despre ce e vorba. A trebuit sa tai cordonul ombilical ca sa imi schimb obiceiurile insusite de la ea si sa devin cea care sunt. :)))
La mine treaba asta, cu întrebatul, vine din lene: cel mai simplu e să-ţi dea cineva explicaţia mură-n gură! :D
:)))))
moșmoană ala vine de la ”a moșmondi”? Pe ăsta îl folosea mamaie zilnic și tot timpul mă întrebam ce înseamnă. În unele zile deduceam că ar fi vorba despre ceva si a doua zi il folosea in alt context si iar ma deruta.
MOȘMOÁNĂ, moșmoane, s. f. 1. Fructul comestibil al moșmonului, aproape sferic, moale, suculent și cu gust dulce-acrișor. 2. Epitet pentru un om moale, nehotărât, molâu. – Din tc. mușmula.
Sursa: DEX ’09 (2009)
Cred ca aveam vreo 25 de ani cand am cunoscut o doamna care, de o suta de ori pe zi, spunea despre colegii ei de serviciu ca se mosmondesc. :)))
In ce regiune a tarii se folosesc cuvintele acestea: Moșmoană și mormoană? In Dobrogea nu le-am intalnit.
Eu am auzit de mosmoana la o matusa a mamei. Locuia in Moreni, judetul Dambovita. De unde il stia dumneaei, habar nu am. :)))
Moșmoana/moșmonul e un fruct, numit nespole în Italia și loquat în Japonia. Cât o pară mică, dar ușor sugrumat la mijloc, fructul e aproape mălăieț, nici acru, nici dulce și cu pulpă moale. În mijloc are 1-2 sâmburi.
Cât despre mormoană… bănuiesc că e o femeie din secta mormonilor! ☺
Multumesc frumos pentru completari. E bine sa ai prieteni de nadejde care sa faca treaba in locul tau, cand lipsesti de pe blog. :)))
Am gustat candva o mosmoana si iti spun sincer ca nu vreau sa repet experienta. :))
Buna si bogata limba romana, mereu ne da prilejul sa ne amuzam copios pe seama ei, mai precis a dialectelor pe care le putem gasi in toate colturile tarii.
Am mai povestit pe undeva despre prima mea vizita intr-un sat de langa Iasi. Am fost trimisa in curte sa aduc oghealul. Am iesit grabita din casa, m-am uitat in toate partile, dar nu am vazut nimic care sa arate ca un “ogheal”. Era pentru prima data cand auzeam cuvantul si nu stiam ce inseamna. Am fost nevoita sa ma declar infranta si sa intreb ce naiba e ala. :))))