Moș Crăciun chiar există! Am dovada!
Alarma ceasului a sunat cu o întârziere de aproape o săptămână. Am sărit speriată din pat. Oare durerile de care m-am tot plâns au fost reale sau doar le-am visat în această noapte? Au fost cât se poate de adevărate, mi-a confirmat corpul obosit imediat ce am atins podeaua. În acest caz, de ce sună alarma? Nu merg la nici o muncă astăzi.
Voi fi fericită dacă voi putea face puțină ordine în dormitor și dacă voi putea sta pe scaunul de la birou mai mult de o jumătate de oră fără să mă văicăresc. Poate m-aș înveseli puțin dacă aș pregăti mici pachete pentru cei dragi din țară. Nu prea ne permitem, dar le-aș putea face în așa fel încât să nu coste o avere. Aș trimite și moțatelor mele niște pliculețe bune și niște șoricei de jucărie pe care să îi alerge. Niste carti de colorat pentru copii, carti cu tematica de Craciun.
Cartea poate fi comandata de aici.
Idei de cadouri pentru copii pentru Craciun.
Scrisoarea de Craciun, carte de Emily Stone
Aș putea încerca să montez undeva instalația de brad pe care am cumpărat-o zilele trecute. Cu siguranță m-ar duce mai aproape de sărbătorile de iarnă, mai ales dacă aș asculta și niște colinde. Portocalele s-au mâncat toate. Ieri, întinsă în pat, mă gândeam că aș putea face o pâine rotundă, cu coaja tare și miez bun, aromat.
Dar cine să o frământe, dacă pe mine mă doare ba una, ba alta? De ce pâine și nu cozonac? au șoptit poftele din mine. Am mai făcut eu cozonac nefrământat și a ieșit (din pură întâmplare, desigur), bun de dus la expozițiile cu bucate tradiționale. Poate am noroc și de această dată.
Cobor la bucătărie, să fac o cafea. Șoseaua e albă. Scot telefonul și pozez. Clic! Clic! Clic! Îmi amintesc că mi-a rămas cablul de date în România și că l-am primit, în schimb, pe al cumnatei. Nu vă pot arăta ce anume l-a entuziasmat așa tare pe Mihai, care aseară mă îmbia la o plimbare prin ninsoare. Stratul de zăpadă nu are mai mult de doi centimetri, dar e alb și totul miroase a decembrie.
Miroase a cadouri și bucurii neașteptate, cum a fost cea de azi dimineață. Pe facebook aveam un mesaj de la vecina care a adoptat pisicuța cu picioarele rupte. Puiuța a crescut, s-a făcut o frumusețe, e blândă și jucăusă ca atunci când era mică. Nu degeaba o iubea Bruno ca pe soare.
Alarma telefonului nu a sunat degeaba. M-a rupt de visul urât care mă chinuia și m-a făcut să îmi încep dimineața în cel mai plăcut mod posibil. A fost cadoul meu de sărbători, dovada că Moș Crăciun există și aduce daruri celor care iubesc viața și care, după puterilor lor, încearcă să o protejeze.
Pentru aducere aminte, iată ce scriam pe facebook pe 12 august 2017: “Micuța asta a fost cu adevărat norocoasă. Am găsit-o cu piciorul fracturat în două locuri și cu bazinul vai de el. După ce a scăpat de probleme, vecina cu care am colaborat pentru salvarea puiului a decis să o adopte, așa că acum locuiește într-un apartament de pe scara mea, alături de o cățelușă și o altă pisicuță.”
În ziua când am găsit-o în fața blocului târându-și picioarele din spate:
Moș Crăciun chiar există! Am dovada! Astăzi, fericită în casa vecinei mele, o femeie cu suflet de miere:
În casa noastră, pe vremea când se recupera:
https://youtu.be/k6SGI1wLOxg
S-ar putea să îți placă și Viața de pisică.
Iata si o poveste de Craciun deosebita.
Ce ma bucur ca pisicuta este ingrijita si iubita! <3 Te imbratisez Vienela!
Mi-as dori sa aiba toate pisicutele norocul ei. Te imbratisez!