Ploaia începuse pe neaşteptate, în timp ce ne întorceam acasă. Ploaie de sfârşit de lume, cu tunete şi fulgere, cu picături cât oul de porumbel. Oamenii alergau agitaţi, încercând să se adăpostească sau să ajungă repede acasă. I-am spus lui Mihai că nu are nici un sens să mai alergăm, pentru că eram deja uzi până la piele şi până în faţa blocului mai aveam 200 m. Era chiar plăcut să ne plimbăm prin ploaie, mai ales că nu era frig deloc.
Pe trecerea de pietoni, un Audi alb s-a apropiat nepermis de mult, fără să dea semne că ar vrea să oprească. M-am blocat în mijlocul străzii, speriată şi nu am găsit altceva mai bun de făcut când s-a oprit maşina, la un pas de noi, decât să spun în şoaptă câteva de dulce, cu ochii spre şoferul pe care nici măcar nu îl vedeam din cauza ploii torenţiale. După ce am ajuns în siguranţă, pe trotuar, maşina a demarat în trombă, iar noi ne-am continuat drumul, bombănind la adresa şoferilor care nu mai ţin cont de semnele de circulaţie, de pietoni, de nimic.
Nu am reuşit să mergem decât 10-15 m, până când au apărut cinci vlăjgani nervoşi, dintre care trei erau tare bruneţi. Se îndreptau cu pumnii strânşi spre noi şi înjurau ca la uşa cortului. În prima clipă nu mi-am dat seama cine sunt şi ce vor, dar m-am lămurit când unul dintre ei l-a întrebat pe Mihai de ce i-am înjurat pe trecerea de pietoni.
Strada era deja pustie, tinerii din Audi aveau hainele la fel de ude ca şi ale noastre, Mihai devenise agitat şi îmi tot spunea să plec înainte, că stă el de vorbă cu băieţii, eu nu vroiam sub nici o formă. Eram sigură că abia aşteptau să îl transforme în sac de box pe soţul meu, care se temea doar pentru siguranţa mea în acele clipe.
Era o situaţie neplăcută pentru nişte oameni paşnici, care evită certurile. Dar nu am găsit altă soluţie decât să mă bag în faţa lor, încercând să le atrag mânia asupra mea, sigură fiind că la o femeie le-ar fi mai greu să ridice mâna. Mihai mă tot trăgea de mână şi se băga în faţa mea, certându-se cu ei, cu pumnii strânşi, eu nu vroiam să plec… Le-am explicat ce am simţit când am văzut, printre picăturile de ploaie, monstrul alb venind cu viteză spre noi, le-am spus că şi ei ar fi procedat la fel dacă ar fi fost în locul meu şi s-au potolit.
Deşi au trecut trei ani de atunci, atât soţul meu, cât şi copilul, de câte ori ne amintim, mă ceartă pentru comportamentul pe care l-am avut, pentru faptul că m-am băgat cand monstri negri se pregateau de atac pe strada, riscând să ajung bătută acasă. Eu încă mai cred că am procedat bine, evitând un scandal, poate şi bătaia pentru care băieţii aceia veniseră pregătiţi.
Voi ce părere aveţi, am procedat bine sau trebuia să fug şi să îmi las soţul să rezolve problema? Sfaturi pentru alte persoane ce se vor afla vreodata intr-o asemenea situatie?
E greu sa raspunzi…Uneori nu e bine sa te bagi, sa stii ca unii asa zisi barbati dau si in femei..Iar despre sotul tau, a fost curajos ca a tinut piept la 5 prostanaci…Poate i-a speriat pe aia ca a stat acolo..Dar sa stii ca putea sa se termine si rau..
Nu a simtit alta teama nici o clipa, decat sa nu dea aia in mine. :))
Evident ca trebuia sa il lasi pe el sa rezolve problema si sa mergi acasa. Asa l-ai fortat sa aiba grija ta. Ai avut noroc, dar asta a fost: noroc. Ca sa-ti dau un exemplu ca sa intelegi de ce zic asta (cu alte cuvinte ca am un motiv rational si nu urla testosteronul in mine): ai vazut Titanic cred. Nu exista femeie sa nu verse lacrima cand juna prima sare din barca de salvare unde fusese pusa si se arunca de gatul lui Leo. Ce dovada de dragoste sublima! Nope, a fost prostie crunta. In momentul ala ea l-a ucis. Fiindca noi suntem programati si unii si educati sa ne gandim intai la voi si apoi la noi. Prostuta aia l-a obligat sa aiba grija ei. Daca states dracului in barca de salvare el ar fi putut sa se gandeasca doar la el. Asa a avut grija ei. Si in ideea exemplului… Daca statea naibii in barca el s-ar fi catarat pe usa si nu murea inghetat sacrificandu-se pentru ea.
In exemplul tau ai avut noroc. Puteai sa n-ai. Daca aia te plezneau Mihai era OBLIGAT sa se bata. Daca n-ai fi fost acolo s-ar fi terminat oricum doar cu pizdeli si replici de “baaaah mu-ai speriat femeia”. Chestie de inteles chiar si printre tigani. Daca insa scapau totusi o laba degenera obligatoriu. Ai avut noroc, dar eu nu l-as forta data viitoare :D
Acelasi lucru imi spun si baietii mei. In loc sa aiba grija de el, se temea si incerca sa ma protejeze pe mine.
Dar eu nu concep sa il fi lasat singur acolo, cu uratii aia pusi pe scandal. :))
Pai asa il pui in pericol! Adica sigur, arati solidaritate, dar in general cam genereaza buba :D Interesul e sa nu… zau asa :D
Adica am vrut sa fac un lucru bun si am generat mai mult rau. :))
Ma simteam si vinovata, ca de la mine pornise totul. Daca eu nu intorceam capul spre soferul ala, poate nu intorceau masina si nu se dadeau jos, sa isi ude hainele de firma. :))
Ti-ai ascultat instinctul Vienela…… Daca asa ai hotarat tu ca era bine în momentul respectiv asa ai facut! Noroc ca de data asta instinctul nu ti-a dat plasa.. :))
O zi buna!
Tu ai fi ramas langa sotul tau sau fugeai, asteptand in casa telefonul de la spital? :))
Eu am ramas mereu langa sotul meu, mi-ai adus aminte de un idio… sorry, un prieten care sa îmbatat ca nu stiu ce a zis nevasta si a început ca muste din pahare! Nu e gluma! Sotul meu a încercat sa îl salveze si sa îl faca sa scota sticla din gura si el a sarit cu o sticla sparta la W. Eu am venit prin spate si i-am sarit în carca si i-am bagat degetele în ochi! Asa W al meu a putut sa-l prinda de maini si sa-l imobilizeze. Chestie de “cooperare”…. :)) Nu, nici eu nu fugeam, adica ori la bal ori la spital, amandoi!
Sunt tot mai nelamurita. :))
Vad ca barbatii spun ca am gresit, femeile spun ca am procedat corect. Deci toate am fi ramas, in timp ce ei ne cearta pentru ca asa complicam situatia. Deci, tot nu stiu cum trebuie procedat. :))
Pai bine mai Vienela, nu trebuie sa se dea si ei COCOSI!!!! :))
:)) Minnie, baiatul meu, care avea atunci 15 ani, m-a certat si continua si acum sa ma certe, spunand ca l-am incurcat pe Mihai si am riscat sa iau bataie, cand puteam sa plec linistita, ca singur sotul meu se descurca mai bine, chiar daca nu s-ar fi batut, ci doar ar fi fugit de ei.
Si copilul meu este mereu sincer, nu face pe cocosul in fata mea. :))
Si acum ce vrei sa faci? Timpul înapoi nu îl poti da! Asa ai considerat asa ai facut! Mai mult de atat nici eu nu stiu ce sa zic!
Bine înteles ca nu face pe cocosul în fata ta, tine doar cu tatal lui…. :))
:)) Nu vreau sa fac nimic, nici nu ar mai fi ceva de facut. Doar ma intrebam daca am procedat corect. ;)
Din partea mea foarte corect! You go girl……. :))
ehe … am mai vazut pe unele care si-au facut aceleasi calcule insa au avut surpriza sa constate ca nu prea se … potrivesc!
Adica am fost foarte, foarte norocoasa? :))
1. Citești vreun roman de Stephen King în prezent?
2. Trebuia să pleci. În primul rând, te salvai pe tine. În al doilea rând, îi ofereai și lui șansa să o șteargă de-acolo la următoarea sesizare a pericolului.
Am citit cateva romane de S. King candva… :))
De ce nu mi-a spus si mie nimeni inainte? :)) Ar trebui sa se invete in scoli, pentru ca eu, in 40 de ani, nu intalnisem o asemenea situatie. :))
Sa vezi ce va sari in sus cand va vedea comentariile voastre, ce bucuros va fi ca mi s-a demonstrat ca am gresit. :))
Am un nod in gat! Ai procedat perfect! Vienela esti o femeie curajoasa! Felicitari!
Sotul tau a procedat exact cum ar trebui sa procedeze orice barbat!
Hopa, un barbat care spune ca am procedat corect. :)) Iti vor sari ceilalti in cap. :))
Multumesc pentru aprecieri, dar uneori curajul meu tinde sa devina altceva. :))
Si eu am procedat ca tine o data, din instinct. Si am salvat situatia. Fostul meu sot voia sa tina piept unor haidamaic (doar trei la numar) care se luasera de noi, nu mai stiu din ce pricina. Nu stiu de ce haidamacii au inceput sa dea inapoi, iar sotul meu si-a imblanzit cheful de a fi justitiar.
Dar, bineinteles, a fost intamplare… Putea sa iasa rau.
Probabil sunt putini cei care chiar nu au onoare si dau in femeile altora sau dau in barbati, cand sunt cu femeile langa ei. Am fost norocoase. :))
Din păcate pentru mine (pentru noi) și eu reacționez exact așa, fiind impulsivă. Și nici nu-l las pe celălalt să scoată castanele din foc cu mâna lui dacă din vina mea au ajuns acolo. Restul depinde doar de noroc și de conjunctură. Oricum, doi sunt mai greu de bătut decât unul singur. Plus că femeii nu îi e rușine să strige după ajutor, lucru pe care bărbații nu-l fac nici picați cu ceară.
Si daca ar fi fost vina lui, tot nu plecam, sa il las singur cu batausii aia. Chiar daca primeam si eu vreo palma. :))
Nu stiu daca as fi strigat dupa ajutor, dar sigur nu stateam cu mainile in buzunar.
Nici eu nu as fi putut sa plec lasandu-mi iubitul/sotul inconjurat de batausi. Dar comentatorii tai barbati au dreptate, probabil ca acesta ar fi fugit, nu s-ar fi luat la tranta cu atacatorii.
Chiar am patit ceva de genul asta mai demult, eu am ramas si el a fugit… :))
Nice, sper, pentru binele tau, ca nu mai esti prietena cu baiatul care a fugit, lasandu-te prada lupilor. :))
Cred si eu ca baietii au dreptate, dar vad ca fetele sunt setate sa le fie alaturi barbatilor, chiar si cand acestia nu au nevoie. :))
Cred ca ai dreptate…adica daca plecai cel mai probabil imediat sotul tau era pus la pamant si batut cu brutalitate asa cum le place bronzatilor care se cred mult prea smcheri…
Norocul lui este ca fuge bine, a si castigat cateva concursuri de cros, candva. :)) Daca apuca sa faca primul pas, nu mai prindeau lupii caprioara.
Nici eu nu cred că aş fi plecat acasă, să-l las singur acolo. Nu m-aş fi băgat în discuţie şi l-aş fi lăsat pe el să trateze cu personajele, dar aş fi rămas pe aproape în caz de era nevoie de salvare sau poliţie!
Sa astept pana il cotonogeau aia, ca sa chem salvarea? Nu as fi putut sta pe margine, sa ma uit cum dau in el.
Nu stiu sa-ti zic daca ai facut bine sau nu, stiu doar ca probabil as fi procedat la fel in locul tau. N-as fi putut sa-mi las sotul acolo singur.
Sa mai spuna barbatii ca noi suntem sexul slab, neajutorat… Nici nu viseaza ei ca in fiecare femeie se ascunde o Ecaterina Teodoroiu. :))
Trebuia sa te misti de pe trecerea de pietoni.
O alta perspectiva a aceleiasi chestiuni de autoconservare.
Trebuia, dar m-a paralizat frica, vazand monstrul cum venea cu viteza prin ploaie, fara sa ii pese ca suntem in mijlocul strazii. :))
de grija lui aş fi făcut exact acelaşi lucru, indiferent cât i-ar fi ţâţâit lui curul de grija mea.
Asa, Mixy, asa… Cum sa il lasi singur? Ei nu stiu ca o femeie poate face ce nu fac 10 barbati? :))
măcar face scandal să fugă 10 bărbaţi şi tot e o treabă ;)
Solidaritatea ta a fost binevenita
Nu as fi plecat sa-mi las omul sau o alta persoana draga in pericol.Chiar daca ma expun si eu. E o chestie de moment , de al…6lea simt
Normal ca nici nu am mai gandit in clipele alea. Stiam un singur lucru: nu plec singura de acolo. :))
Ai facut foarte bine, de obicei golanii dau inapoi in fata unei femei. Daca il lasai singur lua bataie cu siguranta!
Acest lucru nu se aplica daca era noaptea si te agatau pe strada, dar asta stii si singura, ca esti fata isteata :D
Noaptea este cu totul altceva. :))
Dar ziua, in amiaza mare, nu il puteam lasa sa fie batut de bronzatii aia.
Vad ca nu este nici macar o femeie care sa spuna ca ar fi fugit. :))
Si eu as fi ramas,oricat de frica imi era. Ideea e ca nu toti golanii dau inapoi in fata unei femei,dar norocul a fost ca au stat sa te asculte :)
Cred ca ascultau doar cu o ureche, dar am avut noroc ca m-a ascultat cel care ii intarata, cel care parea cel mai pornit la inceput. Poate ca nici el nu se plimbase mereu cu Audi. :))
Sunt femeie si ca atare iti spun ca ai procedat corect :)). La fel as fi facut si eu.
Imi amintesc de o faza din copilarie, cand mama a facut ceva asemanator si tata i-a sarit in aparare. Eram si eu prezenta, eram adolescenta si m-as fi batut si eu cu handralaii :). Tata ne striga si el sa plecam, sa nu ne bata si pe noi, dar nu ne-am lasat. Pana la urma au cedat uratii cand au vazut ca femeile nu cedeaza si ne-au lasat in pace. Altfel cred ca il faceau zob pe tata, un finut si slabut, nu cred ca era in stare sa dea un pumn cuiva…
Am vazut si eu o faza ca asta in copilarie, intr-un restaurant. Dar nu mama s-a bagat, ca era prea fricoasa, ci matusa mea, sora tatalui. Atunci m-am speriat, dar dupa ce tata l-a trantit la pamant pe agresor, i-am dat si eu cateva. :))
Poate voi povesti candva pe blog, mai amanuntit. :))
Ai procedat bine, astfel ai evitat un posibil conflict si mai mare. Poate se lasa cu bataie. La noi, ca la nimeni. Eu nu trec strada decat daca vad ca nu e nimeni, nimeni. Mai bine astept 10 minute.
Nici eu nu trec strada cand vad ca se apropie masini, dar asta a venit cu viteza mare, abia a reusit sa franeze la timp. Nu se vedea cand ne-am hotarat sa trecem, probabil si din cauza ploii torentiale.
Pacat ca n-ai avut pusca la tine ;)
Le aratai tu!
Doar ma stii cat sunt de razboinica. :)) M-ai facut sa rad. :))
Cred ca ai avut NOROC si cred ca si eu as fi procedat la fel…deci da !
Deci femeile, absolut toate, sunt curajoase si nu fug de primejdie, lasand oamenii dragi in strada.
@Vienela: initial eu am crezut ca este o poveste :). Nu stiu ce sa faci in astfel de cazuri, adevarul este ca ei erau 5 si sotul tau este de apreciat si in acelasi timp si normal sa te apere si sa te protejeze prin orice mijloc posibil, chiar daca asta inseamna sa devina sac de box.
Pentru ca l-ai salvat esti eroina lui acum. Probabil intr o astfel de situatie si eu reactionam la fel daca era vorba de sotia mea, chiar daca insemna sa iau papara. Nu imi place violenta nici macar aia verbala dar daca situatia o cere…
Nu sunt deloc eroina lui. De cate ori isi aminteste se enerveaza ca am provocat asa ceva. :)) Iar copilul ii da dreptate. :))
Sunt convinsa ca orice barbat ar fi procedat asa. ;)
E greu de spus daca trebuia sa fugi sa sa ramai pe loc. Daca vreunul din cei trei te lovea era nasol de sotul tau ca trebuia sa ii loveasca. De aia recomand tutror barbatilor cursuri de ju jitsu, lupte libere sau box. Fiindca sunt momente cand trebuie sa-ti aperi femeia sau copiii si ratiunea face loc pumnului. Iar pentru un barbat nu e rusine mai mare decat sa-ti vezi femeia lovita de un nemernic. Sa ai o zi buna.