Plimbarea fara scop si fara tinta ma ajuta sa ma relaxez, sa ii ordonez gandurile, sa studiez oameni si situatii, sa readuc la lumina amintiri si sa fac planuri pentru viitor. Incerc sa imi ofer cat mai des astfel de iesiri, chiar daca stiu ca se poate intampla sa ma intorc acasa franta sau chiar cu febra musculara. Intr-una dintre aceste plimbari, in cale ne-a iesit o misterioasa geanta de voiaj ce statea plictisita in mijlocul strazii, ca si cum tocmai cazuse dintr-o masina. Sotul meu, curios, a vrut sa afle ce ascunde geanta, lucru care mie mi-a dat fiori. Daca inauntru e o bomba sau vreo mortaciune?
Bomba nu prea ar fi avut ce cauta pe o strada pustie, asa ca aveam in cap doar a doua varianta. El imi spunea ca ar putea fi plina de bani, probabil influentat de prea multele filme vazute. Bani? Cine scapa o geanta de bani din masina? Exclus! Ne-am indepartat de bagajul misterios cam 200 de metri, timp in care am tot dat cu presupusul despre ceea ce s-ar putea ascunde in geanta de voiaj. Mihai nu a mai rabdat si a spus ca se intoarce, macar pentru a da cu piciorul in bagaj, sperand astfel ca isi va putea face o idee despre continut.
L-am urmat, cu pielea de gaina. Daca in interior misca ceva? Daca nu misca? De cand este curiozitatea o caracteristica a barbatilor? Chiar daca in geanta ar fi bani, tot nu i-ar folosi la nimic, caci mie imi e draga libertatea. Cred ca nici lui nu ii era prea usor, dar curiozitatea il impingea tot mai aproape. A atins geanta de voiaj cu piciorul si a sarit in sus ca ars. Ce este? Ce este? Misterul se adancea. Nu stia, nu avea cum sa stie, dar simtise ceva tare. Un cadavru rigid? Pachete de bani strans legate? Carti? Moloz? O bomba?
L-am indemnat sa plece de acolo si ne-am indepartat iar de misterioasa geanta de voiaj, tot intorcand capul, de parca in urma noastra acel ceva ar fi putut iesi singur. Dupa vreo 50 de metri, vedem ca din directia opusa se apropie grabit de geanta un nene pe bicicleta. Pe bicicleta era un sac urias, genul acela de sac in care saracii oraselor aduna bidoanele de plastic. Ne-am intors, rupti de curiozitate. Omul tocmai desfacea fermoarul gentii de voiaj.
-Ia spune, nene, e plina de bani geanta?
-Nu, tata, are un covor in ea…
🙂 La orice m-aş fi aşteptat dar nu la un covor! 🙂
Am văzut o emisiune despre bagajele uitate pe aeroport şi scoase la licitaţie, fiindcă nimeni nu le revendică un anumit timp. Se estima că 1% dintre bagajele care intrau într-un an pe aeroport erau uitate de călători.
Simpatica intamplarea! 🙂 Povestile adevarate sunt cele mai reusite adeseori!!