Lipsa educației și încurajările google ne tâmpesc definitiv
În primul rând vreau să vorbim despre lipsa educației. Nu doar despre cea dată de părinți și cunoscută sub numele de “cei șapte ani de acasă”. Aș vrea să vorbim despre educația care nu se mai face în școli. Despre cum societatea în sine împinge copiii către dezastru. Elevii nu mai fac din profesori modele de urmat. Părinții își îndeamnă proprii copii să învețe să facă bani pe orice cale. În societate, la televizor, pe internet, oriunde mergi, mârlănia e ridicată la rang de putere. Lipsa educației și încurajările google ne tâmpesc definitiv. Despre încurajările google vorbim puțin mai târziu.
Nu doar atât. Abuzul în toate formele lui, lipsa de bun-simț și de empatie, toate adunate ne transformă încet, dar sigur. Vom deveni roboți cu caractere infecte. Deocamdată schimbările nu se observă foarte bine. Încă mai dăm vina pe cei puțini care au ieșit în față. Pe cei care au avut tupeul de a se bate cu pumnul în piept. Dacă te uiți la ei, ai senzația că îți scuipă în față. “Da, eu sunt cel/cea care transformă lumea asta într-o mocirlă cu iz puturos”.
Uităm să mai gândim cu propriul creier
Toate cele de mai sus, împreună cu tot ceea ce înseamnă corupție la toate nivelele, ne conduc spre dezastru. Ne tâmpesc definitiv. Uităm să mai gândim cu propriul creier. Luăm de bun tot ce ni se oferă. Ne facem idoli din toate scursurile societății. În contrast cu ceea ce găsești în cărțile clasice. Felul în care mulți dintre copii sunt educați astăzi ar trebui să ne stoarcă lacrimi de sânge.
Nu se întâmpla asta, chiar dacă sunt voci care urlă spre societate prevestiri înfiorătoare. Atâta timp cât ne facem că nu le auzim, coborârea pe panta spre dezastru are viteză tot mai mare. În condițiile în care nimănui nu îi mai pasă ce fac ceilalți, ne îndreptăm legați la ochi spre tâmpirea definitivă a omului. Desigur, nu e valabil pentru toți. Undeva în umbră sau chiar în lumina reflectoarelor, sunt personaje care mișcă sforile.
Ne vor proști și noi acceptăm
Ne vor proști și noi acceptăm. Fie că nu ne pasă ori că nu observăm, fie că ne convine, la final vina va fi a tuturor. Atâta timp cât ridicăm din umeri și trecem mai departe, dezastrul este inevitabil. Când vom înceta să fim egoiști, probabil vom simți suferința celorlalți. Dacă nu ne vom mai gândi numai la noi, cred că vom fi capabili să schimbăm ceva în bine. Când vom refuza să ne aliniem unor standarde greșite, sunt convinsă că vom găsi drumul cel bun către casă.
Nu am știut ce înseamnă SEO (Optimizare pentru motoare de căutare sau Search Engine Optimization)
De când mi-am deschis primul blog au trecut mai mult de opt ani. În toată această perioadă habar nu am avut ce înseamnă SEO (Optimizare pentru motoare de căutare sau Search Engine Optimization). Nici nu m-a interesat să învăț. Până acum două zile, când am renunțat la un plugin și am optat pentru altul. Șocul pe care l-am avut e greu de descris în cuvinte.
În primul rând am aflat că, în calitate de blogger, am lucrat greșit în toți acești ani. Nu am știut că sunt atâtea de facut pentru ca google să te vadă cu ochi buni. Adevărul este că nici nu am ținut neapărat să primesc trafic exagerat de mare. Unde sunt mulți oameni, e și prostie multă. Cu alte cuvinte, prefer să am în jurul meu puține persoane, dar să fie de bună calitate.
Încurajările google ne tâmpesc definitiv
Ceea ce m-a lovit în moalele capului a fost faptul că încurajările google ne tâmpesc definitiv. Mi se pare absolut inadmisibil să le ceri creatorilor de conținut să respecte anumite reguli când scriu. Problema este că google nu interzice nici instigarea la violență, nici limbajul licențios, nici furtul. Google îți interzice să te adresezi oamenilor inteligenți. Sau să te comporti ca și cum ai fi unul dintre ei.
De fapt, google nu îți interzice, însă îți limitează traficul în cazul în care scrii într-un anumit fel. Să trec la subiect, ca să fiu clară pentru toată lumea. Dacă vrei ca blogul tău să fie bine optimizat pentru motoarele de căutare, respectă regulile. Dacă vrei ca oamenii să îți citească blogul, nu face educație cu forța. Dă-le tuturor mură în gură, că-s proști și noi îi vrem chiar mai proști. Nu e treaba ta, ca blogger, să îi educi. Mai degrabă tâmpește-i, să poată fi manipulați ușor.
Reguli pentru cei care vor un blog bine optimizat
Nu scrie natural, așa cum îți vine ție chef, dacă vrei trafic. S-au stabilit reguli:
1.Propozițiile să nu depășească 20 de cuvinte. Omul are nevoie de timp să digere informația. Dacă fraza e prea lungă, până o termină de citit omul uită de unde a plecat.
2. Paragraful să nu depășească 150 de cuvinte. Dacă e prea lung, omul pierde firul și se rătăcește în labirintul de cuvinte.
3. Pune titluri și subtitluri. Omul trebuie să înțeleagă când ai terminat o idee și ai trecut la alta. Trebuie să știe despre ce va citi în continuare. Noi nu le facem surprize oamenilor, să fie clar!
4. Foloseste cuvinte de tranziție. Nu contează dacă textul tău are sau nu nevoie de ele. Include-le ca să te vedem cu ochi buni. Așa se face SEO de calitate.
Alte patru reguli pentru creatorii de conținut
5. Nu te repeta în propoziții consecutive. Intenția noastră nu este să amețim omul. Dacă ai început prima propoziție cu “Eu”, cea de a doua nu mai are voie să înceapă cu același cuvânt.
6. Nu face repetiții în propoziție. E cumplit pentru om să citească o frază de acest fel. “Îi displăceau oamenii, îi displăcea mâncarea din restaurant, îi displăcea și muzica”. Se știe că toți clasicii sunt morți. Plus că erau plictisitori. Nu vrem să îi copiem. Noi dăm doar posmagi muieți.
7. Orice text trebuie să aibă maxim 10% voce pasivă, altfel îl descalificăm. Cititorul trebuie implicat în poveste. Nu contează că tu scrii despre alifii de uns la fund. Vocea să fie activă.
8. Nu folosi cuvinte rare sau dificile. Dacă vrei să ai audiență mare, adresează-te tuturor categoriilor de oameni. Scrie ca și cum ai vorbi cu un copil de grădiniță. “Cuvintele cu patru sau mai multe silabe sunt considerate greu de citit, așa că încercați să le evitați acolo unde este posibil. De exemplu, încercați cuvinte ca mici în loc de minuscule, circa în loc de aproximativ și a folosi în loc de a utiliza.”
“Words with four or more syllables are considered difficult to read, so try to avoid them where possible. For example, try words like small instead of minuscule, about instead of approximately, and use instead of utilize.” – sursa yoast.com
Am bulină verde yoast!
Un articol de blog care respectă toate aceste reguli primește un scor foarte bun. Bulina oferită de plugin-ul yoast se schimbă din roșie sau portocalie în verde. Cititorii sunt mulțumiti. Li s-a dat mură în gură. Au acumulat informația fără să facă efortul de a gândi pentru ea. Google e mulțumit și te așază în fața altora, nepricepuți la SEO. Bloggerul? Nu știu alții, dar mie îmi vine să vomit. Lipsa educației și încurajările google ne tâmpesc definitiv. Dar am bulină SEO verde!
La capitolul lizibilitate (calitate de a fi ușor de citit) încă stau prost. Bulina este portocalie pentru că textul este considerat dificil de citit. Mi se cere să micșorez lungimea propozițiilor. Și să folosesc mai puține cuvinte dificile. O voi transforma imediat în verde. Lipsa educației și încurajările google ne tâmpesc definitiv.
Să folosesc mai puține cuvinte dificile
Ana are mere. Ea este cam proastă. Nu știe să calculeze cât trebuie să primească rest. Dar nu contează. Ana e frumoasă. Va găsi un băiat cu bani. El o va face prințesă. O va iubi. Îi va da toți banii lui. Probabil și dușmanii. O va duce în vacanțe. Ea va avea haine elegante. Fetele o vor invidia. Care fete? Toate. Fetele care nu au blog. E greu să scrii pe blog. Mai ales în zilele noastre. Mai bine te uiți la tv. Acolo e simplu. Toți râd. Se distrează. Au bani. Nu sunt educați. Dar cui îi pasă?
Maria e și ea frumoasă. Cea mai frumoasă din clasă. Chiulește de la școală. Nu are nevoie de educație. Nici de note. Ea vrea bani. Și golani. Iese în oras. La bar. Bea un pahar. E de bine. Mai vine și mâine. Școala? Nu contează. Uite niște băieți. O admiră. Are picioare lungi. Fustă scurtă. Minte, nu prea. Dar îi minte. E minoră. Nu le spune. Ei o cred. O plimbă cu masina. Îi cumpără parfum. Pute. A prostie. A viol. A copil din flori. A vieți distruse. Lipsa educației și încurajările google ne tâmpesc definitiv.
Am mai urcat scorul, dar nu destul
Scriu. Prostii. Scot 45,5. Stau rău. Viitorul pare negru. Vrei blog bun? Scrie ca și cum ești redus mintal. Dar scrie. Fă seo. Se ofilesc cuvintele. În vaza blogului. 46,1. Încă rosu. Mă doare. Îmi vine să vomit. 46,3. Urc încet, dar sigur. Mai fumez o țigară. Nimic. Nu vrea să mai urce. 46,7. Oare la cât e bine? Scriu și șterg. Nu mă lasă. 47,2. Era mai ușor cu Ana. Și cu Maria. De mine nu îi place. Mă trage în jos. Acum urcă iar. Scor 47,7. Râzi? Așa vom scrie. Așa vor fi blogurile. Pentru proști. Stau pe loc. Deși scriu. Lipsa educației și încurajările google ne tâmpesc definitiv.
Nu e destul. Mai trebuie. Apă, sare și piper. Scorul este 48,2. Mai ești pe aici? Ai răbdare. Eu am pierdut-o. Vreau să înjur. Dar îi păcălesc. Scriu. Nu e destul. Nu înțeleg. Cât mai vor? Acum. Este. Scorul. 48,7. E greu să scrii. Pe blog. Am niște caiete. Scriu acolo. Îmi deschid alt blog. Vezi poza. Nu pot trece de 49. Îmi vine să urlu. La lună. Luna mamei lor. Idei proaste. Bloguri proaste. M-am oprit iar. 49,3. Așa se face. Dau sfaturi. Știu. Nu ai nevoie. Greșești și singur.
Ultima încercare, testul suprem
Șterg. Scriu. Sunt tot acolo. Greu. Din ce în ce mai greu. Sper. Poate ajung la 50 până mâine. Acum este 49,8. Îmi vin în minte cuvinte. Grele. Pentru ei. Asta e ultima. Nu încă. Credeam că e gata. Dar nu e. Portocaliu. Simplu. Scrii sau taci. Așa. Cum se cere. 50,2. Ce rușine! Sunt tot aici. Tu mai ești? Murim. Împreună. Scade iar. 50,4. Urlu. Nu era gata. Am greșit. Nu mai fac. Am apăsat. Era un buton. Am publicat. Ai să râzi. Sau poate nu. Pun o poză. O imagine. Crește. Este 50,9.
Încă unul. Sper. Să fie ultimul. Cu punct. Scurt. Nu e verde. Nici acum. Poate mâine. Sau la anu. Și la mulți ani. 51,5. Îți dai seama ce se întâmplă? Durere. De cap. Cap gol. Gata. Mă opresc. Am obosit. Nu mai vreau. Să scriu. Vreau acasă. Te pup. Ne vedem. Mâine. Ne auzim. La telefon. Ne citim. În puncte. Puncte. Încă un punct. Scot 52,2. Hai. Te pup. Închid ușa. Deschid cartea. Simt că mor. De râs. Dar și de plâns. Voiam verde. Nu a fost să fie. Pa. Și pu. La mare.
Lipsa educației și încurajările google ne tâmpesc definitiv.
Victorie!
sunt de multe ori atent la SEO sa fie pe verde, dar la reading… nu cred ca e musai. sunt o gramada de bloggeri misto/apreciati care nu scriu atat de simplu, nu toti sunt caragiale, sa faca doar schite…
Stiu. Eu nu am scris niciodata Ana are mere si totusi am trafic. Dar daca lupti pe o nisa aglomerata si ai probleme la reading, nu vei fi primul recomandat de google. ;)
Google are propria lui metoda de a indexa, de a evalua textul. Daca te pliezi la reguli, cine stie unde vei ajunge: fie in top, fie in coada clasamentului. Imi pare rau ca ai descoperit yoast destul de tarziu, daca ai fi facut-o mai devreme, acest articol il scriai in alte vremuri, dupa alte criterii.
Probabil era mai simplu inainte. Dar mie imi plac provocarile. :)))
Regulile alea de care zici tu, nu au neapărat legătura cu google cât cu psihologia umană. Pur și simplu “attention span” la om este scurt. Am învățat la psihologie ca un om poate sta concentrat in continuu maxim 60 de minute, de-aia orele la școala durează maxim o ora. Abia la facultate (cel puțin la facultățile din state) clasele durează 2-3 ore dar și acolo îți da poza la fiecare ora.
Vizual vorbind “text wall” este greu de parcurs. De-aia îți zice sa “break” textul in paragrafe mai mici.
Faza cu repetiția anumitor exprimări tine de algoritmul google care determina gradul de “interestingness” al unei pagini. Dacă google vede ca o anumită fraza se repeta, algoritmul va considera ca ai repetat fraza ca sa păcălești algoritmul.
Sunt tot felul de reguli de exprimare in scris care te ajuta sa captezi atenția și sa menții cititorul atent și sa ajuți search engine-ul (care este de fapt un AI) sa determine cât de interesantă este pagina ta.
Dacă ți-ai propus sa educi populația cu blogul tău, ai șanse mai mari sa educi pe cineva dacă ții cont de regulile astea de psihologie.
Eu am o asociație non profit care ajuta salvatori romani de animale sa strângă donații prin Facebook ca sa poată salva cât mai multe animale. Încerc sa ii ajut sa facă salvare la
Standarde vestice. Stiu, este greu și durează pana sa se producă schimbarea asta.
Unul din lucrurile pe care le fac pt ei este sa ii învăț cum sa scrie textul unui fundraiser și fix regulile astea le aplic și ii învăț și pe ei sa le aplice.
Ce îmi place la străini (cel puțin la americani) este faptul ca se adaptează la natura umană sau pe românești “lucram cu ce avem”. Ăștia sunt oamenii și cu răbdare avem șansa sa ii educam.
Cât privește pe google, search engineul asta este practic un AI care nu are sentimente și nu ii vrea pe oameni prosti. Regulile nu sunt sa ii facă pe oameni prosti ci ca sa ii fie mai usor AI-ulii sa priceapă ce e cu blogul tău.
Uite un truc pt a creste optimizarea: fa înțelegere cu alți bloggeri sa “linkuiasca” la blogul tău. Cu cât sunt mai multe website-uri care “link back to your blog” cu atât google engine crede ca blogul tău este mai important și te pune pe un loc mai aproape de top.
Alt truc este sa folosești cuvinte cheie pt ce te interesează pe tine. Spre exemplu vrei sa apari in top când vine vorba de flori sau animale sau ce subiect alegi tu. Folosești cât mai multe cuvinte cheie pe subiectul respectiv.
Repetițiile dăunează. Google engine este tolomac și crede ca vrei sa îl păcălești.
Dacă vrei o sa linkuiesc și eu de pe site-ul asociației mele la blogul tău ca mie îmi place ce scrii și dacă ai vreun articol educativ despre animale (ca sa fie in ton cu asociatia) o sa dau link acolo.
In rest ai mare dreptate cu privire la ce se întâmpla in România și anume ca lumea a început sa aprecieze non valorile, marlania, ignoranta, lenea și lipsa de onestitate. Va diferența între State (ca aici locuiesc eu) și România. In state alte valori sunt promovate. De-aia americanii ca și popor parca sunt un pic mai răsăriți. Eu văd România ca pe copilul ăla căruia părinții nu ii dau educație sau ii dau educația greșita. Norma ca o va lua pe cai greșite. La nivel individual putini oameni au puterea de caracter sa se rupă de “role models” promovate in mass media și sa facă ce este bine Versus ce este popular.
Eh, sigur ca google nu are sentimente si nici nu ne vrea prosti, dar mi-a sunat bine la ureche. Pe mine m-a deranjat faptul ca trebuie sa imi recompun ideile, sa schimb aranjamentul frazelor, sa imi rup propozitia etc. Inteleg de ce, dar ma enervez cumplit. Cred ca ma apuc de scris pe caiete si va trimit scrisori cu porumbei voiajori. :)))
Comentariul tau este de nepretuit. Putea fi un foarte bun articol de blog. Daca imi permiti, il pot posta aici, cu link spre site-ul tau. Blogul asta inca are valori bune, desi nu ma pricep la seo. :D
Iar tu, daca vrei si gasesti ceva potrivit, poti pune link spre vieneland.ro, unde am o multime de articole despre animale.
Draga Vienela, cand am solicitat nici nu stiu cum se cheama…dreptul de participare la reclame(adsense parca) am fost refuzat pe motiv ca, continutul blogului meu nu este original. Si doar ma cunosti…pe bune daca am copiat vreodata ceva de undeva si sa public la mine in blog. Asa ca i-am spus pa…sau pas )))))
Google are niste criterii tare ciudate de a ne clasifica. Te-as fi sfatuit sa le scrii, dar stiu ca nu raspunde nimeni. :)))
Se cunoaşte latura umană de a avea cantitate în detrimentul calităţii şi nu se face decât să se profite de asta. Când vrem mii de likeuri, să… nu ştiu ce să facem cu ele, la ce să ne aşteptăm?
Habar nu am ce-i aia Seo, Meo, Beo, nici nu vreau să învăţ, mi-e perfect aşa, nu m-a interesat niciodată să aduc oameni cu trucuri. Decât să vină 500 pentru că le-a băgat google pe gât blogul meu, mai bine vin 2 pentru că aşa vor ei. Bine, e foarte adevărat, nici nu scriu advertoriale. Ştiu că asta cu seo îi ajută mult pe cei care au şi parteneriate.
E foarte trist ce se întâmplă. Extrem de trist…
Pentru cei care vor sa castige bani cu blogul, toate astea sunt importante. Pentru ceilalti, nu exista si e bine ca se intampla asa. Avem nevoie de bloguri curate, unde autorii scriu numai pentru placerea de a darui.
Bravo, Potecuță! :D
Nu am colaborari sau interese oneroase pe blog, de aceea ma doare undeva de regulile SEO, cu care nu mi-am batut capul. Unele lucruri poate le-am facut intuitiv, cu altele nu ma impac, cum ar fi toate acele titluri si subtitluri care pe mine ma irita. Nu stiu ce ai avut cu Ana si Maria, m-ai cam suparat cu asta, dar in rest te inteleg. :D
Daca ar fi doar titlurile si subtitlurile. Dar ti se impune un anumit numar de cuvinte, iar asta pe mine ma scoate din minti.
Nu am avut nimic cu Ana sau Maria. :D In nici un caz nu m-as fi gandit la tine ca fiind Ana. Pentru mine, tu esti AnaSylvi (atat mama, cat si sora mea sunt Silvia). <3
Cine sta sa numere cuvintele… :)
Exact! Mi se pare o porcarie. Cand iti vine sa scrii, scrii. Nu stai sa iti controlezi numarul de cuvinte.
Excelent articol, dragă Vienela! Drept pentru care îl voi da pe rețele și va avea un link cu prima ocazie potrivită.
Sănătate și numai bine și pupici pe creștet cățeilor! ♥
Multumesc din suflet, Zina!
Numai bine! <3
Revin. Nu poți pune un buton și pentru Twitter?
Ba da, sigur ca pot. Eu mi-am pierdut parola de la twitter si nu am mai putut intra in ultimii 5 ani. :)
Am rezolvat. Multumesc inca o data!
Cred că se poate recupera sau pune alta. Am pățit și eu odată asta.
Am incercat la vremea aia, dar nu am reusit. Oricum nu imi placea prea mult twitter. :) Mie imi place sa vorbesc. Limitarea la un anumit numar de cuvinte ma enerveaza rau, dupa cum spuneam si in acest articol. :)
Cred ca din cauza lui SEO asta mi a trecut mie avantul de a mai scrie. Imi era drag cand scriam la provocarile literare, cand aveam in minte sa pun doar titlul si sa fac paragrafe pentru ca asa era logic, nu ptr ca sa era logica. cand am inceput sa inteleg care sunt retetele pentru a scrie si a avea vizibilitate mi-a plecat creativitatea la plimbare. si ce m a derutat de tot a fost ca un specialist spune una si dupa cateva luni vine alt specialist si spune ca e invers. adica eu stiam de 500 sau 600 de cuvinte un articol ideal. acum nu, ca sa aiba 2000 de cuvinte. ce sa mai inteleg? asa ca am lasat o balta.
Iti poate taia orice elan, orice pofta de a scrie. In loc sa te concentrezi pe ceea ce vrei sa transmiti, stai sa iti numeri cuvintele, propozitiile… Da, plus faptul ca mereu schimba regulile. O porcarie.
Cum nu mă pricep la bloguri pot doar să îți spun spor la scris.Mi se pare o mare bătaie de cap cu atâtea reguli(stupide cred eu). Ce e așa greu să procesezi cuvântul aproximativ? Că doar nu ai scris”supercalifragilisticexpialidocious”?
Și da,în România se ridică la rang de artă mârlănia,hoția, ipocrizia. Se promovează manelismul, incultura,pițipoancele și șmecherii cu cefe late.Păcat de țara asta.
Google vrea sa te adresezi tuturor categoriilor de oameni. Sa te inteleaga si prostul, si desteptul. Asta daca vrei trafic. Daca nu, poti scrie cum iti place si sa stai la mila cititorilor care te pot recomanda sau nu. ;)
Multumesc! Te pup!