LEGENDA IASMINEI

La marginea orașului se întindea câmpul de lucernă în care m-am născut. Acolo totul era primejdios. Păsări și mici animăluțe ne pândeau zi și noapte, sperând că le vom servi drept cină puilor. Am învățat de mică să mă ascund în găurile pământului și să mă folosesc de picioarele puternice cu care m-a înzestrat natura, pentru a sări cât mai departe. Din când în când, mama găsea pe câmp chiștoace de țigări, aruncate de flăcăi ce veneau la cosit. Atunci era sărbătoare pentru noi. Tutunul amărui ne gâdila simțul gustativ și ne dădea o stare de bine asemănătoare începutului de beție.

Într-o nefastă zi de august, mama a spus că trebuie să devenim orășeni, că în apartamente nu pot exista atât de multe pericole. Fiind emigranți, neavând actele în regulă, am fost nevoiți să ne despărțim, să ne căutam culcușuri care pe unde a putut. Fratele meu cel mic a nimerit foarte bine, la o bătrână surdă, care nici măcar nu știe că are un oaspete în casă. Fratele cel mare locuiește într-o școală. Fiind vacanță, se poate bucura de întreaga clădire, poate cânta cât îl țin elitrele după ce secretarele părăsesc școala.

Vreau să îți spun un secret. Eu sunt fetiță și fetițele nu cântă. Ceea ce ai auzit mai devreme era doar o înregistrare cu vocea logodnicului meu, Aladin, cel care a murit în chinuri groaznice azi dimineață. Știam că tu ești în căutarea unui animal de companie și am sperat că te vei bucura de prezența mea și că mă vei ocroti. Nu îți voi putea cânta, dar glasul lui Aladin ne va însoți pe amândouă prin apartament, ne va relaxa și ne va aminti că viața este scurtă, plină de pericole și simplul fapt că nu faci rău nimănui nu te poate proteja de oamenii periculoși.

Vecinul tău a auzit cântecul cu care Aladin mă curta și s-a enervat. A vrut să scape de logodnicul meu și a cerut sfaturi pe internet, după ce a văzut că Raidul nu l-a putut alunga din bucătărie. Fatalitate! Mulți binevoitori i-au sărit vecinului în ajutor, propunându-i diferite soluții pentru a-l găsi și omorî pe bietul Aladin:

-să urmărească traseul furnicilor, pentru că ele îl vor duce la culcuș. Se știe că specia din care fac parte se lasă hrănită (iarna) de către furnici

-să întindă benzi adezive prin casă, lipici, aracet, clei, prenadez și alte substanțe în care s-ar fi putut prinde

-să îl oblige să asculte manele

-să-i dea cu vioara în cap

-să îl prindă cu aspiratorul.

Nu știau că sprayul de gândaci își face mai greu efectul. RIP Aladin, biet greiere nevinovat, ce ți-ai cântat iubirea în bucătărie.

Te voi ruga doar să dai sfoară în țară că rudele mele și ale logodnicului meu sunt chemate să cânte la priveghi. Te voi răsplăti împărătește, oferindu-ți lampa fermecată pe care am avut-o într-o altă viață. Pe atunci eram prințesă, aveam lumea la picioare… Acum stau eu la picioarele lumii, îmi plâng amarul și sunt călcată în picioare…

 

Cu acest articol particip la jocul Happy Weekend, găzduit de Elly.