În primăvară mi-am cumpărat un plic cu seminţe de crăiţe, mi-am pregătit jardiniera şi am aşteptat cu nerăbdare momentul în care floricelele au scos capul din pământ. Le mergea bine, creşteau viguroase, aveau fiecare câteva frunzuliţe de care eram mândră şi la care mă uitam tot timpul. Ieri dimineaţă, fără nici un avertisment, fără nici un semn, le-am găsit moarte, căzute la pământ.  :(( Le=am pierdut. Florile.

Plantele mele-moarte, speranţele de a mă bucura de florile lor-moarte, nu îmi rămâne altceva de făcut decât să mă bucur de florile altora. Am ales câteva dintre cele mai deosebite să vi le arăt şi vouă. Sper să vă placă.

 

 

 

 

 

Nu vreau ca bărbaţii să se simtă marginalizaţi, aşa ca pun o floare dragă lor- hameiul.

 

 

PS: Clar voi deveni superstiţioasă dacă şi luna viitoare pe data de 13 mai păţesc ceva care să-mi strice ziua, cum mi s-a întâmplat ieri.

 

Update: La cerinta publicului adaug o poza cu craite. :-P