Educația primită în copilărie te marchează pe viață, spun cei care se pricep la asemenea treburi, iar mie nu îmi rămâne decât să confirm afirmația. Mi-ar fi greu să neg evidența, chiar dacă aș vrea. Uneori, sinceritatea aruncată brutal, fără menajamente, poate face minuni (și pe asta o știu tot de la niște specialiști). Aș vrea să afle nu doar părinții mei, ci toți părinții lumii că vorbele, gesturile, toate faptele lor ni se întipăresc în minte și ne transformă din ceea ce am fi putut fi în ceea ce suntem. Și nu-i întotdeauna bine.
Să luăm cazul meu ca exemplu. Mă pregăteam pentru o viață anostă, de la care nu aveam nici o așteptare. Soarta mi s-a schimbat odată cu primul fum de țigară care mi-a gâdilat nările. Din acea clipă am știut cine vreau să fiu: umbra fidelă a celei care mi-a devenit mamă adoptivă. Dacă ea fumează, voi fuma și eu, mi-am spus în gând. Zis și făcut. Astăzi mă pot lăuda cu multe țigări arse, iar pozele confirmă faptul că influența mamei mele a fost și este puternică în ceea ce mă privește.
Căsuța șoricelului și alte povestiri este potrivită pentru copii de toate vârstele, însă în mod special pentru copii mici, cu vârste între 0 și 5 ani. În carte, cei mici vor descoperi trei povești scurte care îi vor încânta. Sunt povești educative pentru copii de 1, 2, 3, 4, 5 ani și chiar mai mari. În aceste cărți de povesți pentru copii veți găsi mici aventuri de neuitat cu ilustrații color de excepție si cu morală, desigur.
Desigur, am personalitatea mea, unică și indestructibilă. Sunt greu de oprit dacă îmi vine vreo idee. Și am idei nenumărate, câte una la fiecare pas. Mama mea spune că îmi merit medaliile agățate pe lanțul de la gât. Așa spun și eu. Mândria este cea care mă împinge astăzi să scriu pe blog despre cum viața mi-a fost influențată de educația primită în copilărie.
Lanț de-argint,
Țigara-n gură,
Sunt boier,
Mă doare-n… bascheți.
Iar dacă ai să mă vezi cu țigara în colțul gurii, să mă ocolești, căci mai mult ca sigur urmează să dau niște vânturi înfiorător de împuțite, căci eu fumez iarbă, nu ca mami, Pall Mall negru, și-s plin de aere. :D
Da’ bascheţii unde-s? :D
Au dat bir cu fugiţii, de frica durerii? :D
Şi o fumez iarbă, da’ numai iarbă de cultură ( :P ), din ghiveci! :)
Stau ascunsi pana trece febra asta. :)))
Am mai pus si eu niste seminte zilele trecute. As fi uitat de ele daca una dintre pisici (cred ca Vrabiuta) nu s-ar fi cocotat pe dulap sa “fumeze”. :))