UPDATE: Pentru că am tot mai mulţi vizitatori trimişi de google, probabil copii care întreabă ce este dex-ul, vreau să precizez că DEX-ul este Dictionarul explicativ al limbii române, locul din care poţi afla explicaţia fiecărui cuvânt din limba română.

Exemplu luat din DEX:

DICȚIONÁR ~e n. Lucrare lexicografică care cuprinde cuvintele unei limbi sau ale unui domeniu de activitate, aranjate, de obicei, în ordine alfabetică și explicate în aceeași limbă sau traduse în altă limbă. [Sil. -ți-o-] /<fr. dictionnaire, lat. dictionarium 

 

Ca orice domnişoară care se respectă şi vrea să arate cât mai bine, am trecut şi eu prin încercările de a menţine silueta la standarde înalte, folosind diversereţete, făcând tot felul de exerciţii epuizante, restricţionând mâncarea.

Citeam reviste pentru femei şi puneam în aplicare sfaturile mai bune sau mai puţin bune găsite pe acolo. Nu eram grasă, nu am fost niciodată grasă, dar pe la vreo 18 ani începusem să iau proporţii, numărul de kilograme creştea alarmant. Lupta mea cu kilogramele apărute din senin a început din clipa în care am descoperit că aveam 1, 70 m şi 68 kg. Nu mă mai cuprindeau hainele, aveam impresia că burta se revărsa peste pantaloni, plimbările prea lungi mă oboseau.

Am încercat să renunţ la pâine, dar ficatul meu sensibil nu mi-a permis. M-am gândit să renunţ la dulciuri, dar creierul s-a revoltat în aşa măsură încât îmi cerea prăjituri la cele mai ciudate şi nepotrivite ore. Auzisem că apa fierbinte ar fi bună, aşa că am băut până când am simţit că explodez sau fac broaşte în burtă.

Am încercat şi ceaiuri, dar nu au avut efect. Nu cred că a fost cură de slăbire de care să aflu şi să nu o încerc. Împreună cu prietena mea, care se confrunta cu aceeaşi problemă, am trecut la alt nivel: mişcarea. Mă trezeam dimineaţa şi făceam gimnastică până când muşchii nu mă mai ascultau. După o mică pauză, plecam amândouă să alergăm. O oră, două, uneori chiar trei ore, cu mici opriri, alergam. Nimic. Burta continua să mă sfideze, deşi restul corpului se transformase. Băi fierbinţi, alergat în haine groase, pe toate le-am încercat.

Timp de un an, programul meu a fost dat peste cap de obsesia kilogramelor şi de încercarea de a scăpa de surplus. Când am ajuns la 62 kg m-am oprit. Până când am născut copilul. După care am luat-o de la capăt. Toate mămicile cu care stăteam de vorbă mă avertizau că voi rămâne cu o burtă dizgraţioasă, de care nu voi scăpa în veci. Ei, nu!

Dimineaţa, abdomene până când nu îmi mai simţeam corpul. În pauzele pe care mi le oferea bebeluşul pe parcursul zilei, încercam o nouă metodă, despre care abia aflasem dintr-o revistă. Întinsă pe covor, aşezam pe burtă cât mai multe cărţi şi rămâneam nemişcată şi încordată până când se trezea copilul. Pot spune că DEX-ul nu a stat niciodată pe birou cât a stat pe burtă. La fel şi alte cărţi groase, cartonate, grele (ca şi gramaj :)) ).

Poate că mama natură a fost darnică în privinţa mea sau poate această metodă chiar a funcţionat. Burta a revenit la normal, ba chiar era mai plată decât înainte de a rămâne însărcinată. Câţiva ani m-am bucurat de noul meu aspect, dar când m-am hotărât să plec la plajă, mi s-a părut că “şuncile” au revenit. De câte ori luam pauză, silueta mea devenea un vis irealizabil. Plictisită de atâtea eforturi inutile, am apelat la pastile de slăbit. De atunci, am abdomenul plat şi câteva kilograme lipsă. :))