O vedeam întotdeauna când mă aşezam în pat. Cred că mă vedea şi ea. Probabil mă aştepta răbdătoare să fac primul pas. Stătea pe un colţ al bibliotecii din camera mea. Îi cunoşteam conturul, culorile şi titlul care mă punea pe gânduri, făcându-mă să îmi imaginez diverse lucruri ciudate. Habar nu aveam ce înseamnă cuvântul kimono. Oare era un fel de mâncare exotic, un papirus, un telescop uriaş, o planetă sau un animal din jungla amazoniană? Mult mai târziu am aflat că este un halat cu mâneci foarte largi, folosit ca îmbrăcăminte în Japonia.

kimono

elefant.ro

Până dimineaţa, când coboram somnoroasă din pat, uitam de ea. Aşa a stat în colţul bibliotecii câţiva ani, nebăgată în seamă, până în ziua când am descoperit că era singura carte din bibliotecă pe care nu o citisem. M-au atras de la început descrierile pitoreşti, răsturnările de situaţie, personajele exotice, dialogurile pline de haz şi frumosul kimono înstelat, care apărea în cele mai neaşteptate situaţii.

M-a atras Sena cea întunecată şi rău famată, taverna chinezească unde mereu se întâmpla ceva ciudat, “opiul, lupanarele şi cadavrele”, colierul dispărut, capcanele în care cădea întotdeauna altcineva, comicul numelor cu care Li-Fung îşi mângâia soţia elefantină: “armonie de trestii”, “legănare de evantaie”, “freamăt de luth sacru”, “floarea piersicului pe un pârâu”.

Personajele pitoreşti, înşelătoare, care astăzi erau ceva şi mâine altceva, îmi stârneau curiozitatea şi amuzamentul. Treceau prin atâtea situaţii tensionate, vorbeau atât de ciudat şi se pricepeau atât de bine la deghizări, încât până la jumătatea cărţii le-am bănuit pe toate, mai puţin pe cele care erau de fapt criminalii căutaţi. Să fie oare Jim, fachirul, să fie Boby Hamilton, regele vacsului, să fie Ida, frumoasa lui soţie, să fie Cellino sau Adonis sau poate chiar detectivul Tom Sincler?

“Petale de migdal şi zefiri celeşti să adie pe capetele voastre venerabile” atunci când veţi citi Kimonoul înstelat, cu măiestrie scris de Victor Eftimiu. “Hocus-pocus, Brahma şi Confucius, vaca are coadă, coada n-are vacă, Ali-Mali, Uşi-Vişi, Cara-nîc gîda…”, căutaţi cartea şi nu veţi regreta citind-o.

kimonoul instelat