Jurnalul unui Sultan 5

08. 07. 1988. Concentrat asupra ocupației mele preferate, nu l-am simțit când s-a apropiat. M-a sfredelit cu privirea până ce mi-a pierit orice urmă de curaj. Nu se pricepe să fie curtenitor nici măcar atunci când observă cu ce model interesant i-am decorat pantofii. Este un nou curent artistic, extrem de apreciat în unele cercuri, însă Ham! al meu devine retrograd imediat ce remarcă vreo curbă în pielea încălțărilor. Astăzi a dat curs primei porniri și m-a certat rău, mai rău ca oricând. Dacă nu ar fi draga de Ham! Ham-Ham!, care îmi încurajează orice impuls și apreciază fiecare operă de artă ce îmi iese din dinți, probabil m-aș vedea nevoit să abandonez atelierul curând. Grea e viața de artist!

Ploaia scurtă de vară a lăsat în urmă aer curat și un curcubeu din care bucuros aș mușca. Ieșim la plimbare. Cred că sunt singurul câine care umblă pe străzi fără curea la gât. Ham! Ham-Ham! are încredere deplină în mine. Nu am zgardă, nu am lesă, nu am nevoie de nimic pentru a rămâne un dulău educat, care latră cursiv și sare orice gard într-o clipită. Chiar și pe acesta. Hop! Nimeresc pe o grămadă moale de nisip. Îl râcâi cu ghearele. Un glăscior pițigăiat răsună în apropiere:

-Câine prost, mi-ai dărâmat castelul!

Mă uit în stânga, mă uit în dreapta. Sunt singurul câine din grădiniță, însă nu cred că mie mi s-a adresat. Poate că sunt mare, blănos și îndrăzneț, dar prost nu sunt. O altă voce urlă spre Ham! Ham-Ham!:

-Ia javra de acolo, fato! Nu vezi că a stricat joaca? Ai dracu’ ce sunteți, cu puricoșii voștri cu tot!

Ridic ochii spre geamul de unde vine vocea. Cucoana parcă are curmale în gură, așa mestecă la cuvinte. I-aș recomanda o cură de ouă pentru un glas melodios. Deschid larg botul și latru:

-Ascultă, cucoană! Mă cheamă Sultan! Curând vei afla că sunt un câine curat, ieșit la plimbare fără curea tocmai pentru că mă interesează mai mult un curcubeu decât un curs de înot în băltoace ori un curent arhitectural unde o curbă nivelată în nisip primește numele de castel. Nu mă interesează nici copilul al cărui curaj e mai degrabă obrăznicie. Încerc să rămân curtenitor, să latru cursiv, să îți recomand o cură de ouă în locul acelor curmale ce îți ies spumegând din gură. Încerc, mai ales, să îți dau de înțeles că iert orice, dar nu și atacurile la adresa lui Ham! Ham-Ham!

Jurnalul unui Sultan dezvăluie astăzi a cincea pagină, ajutat de cele 12 cuvinte alese de Vero (curcubeu, cura, curat, curmale, curbă, curea, curand, curs, curaj, curtenitor, cursiv, curent). Alte povești găsiți aici.