Încă de la primele postări aruncate în torentul virtual, am fost convinsă de două lucruri și am insistat fără să vreau pe ele: consideram și consider că sunt o femeie simplă, deși nu după definiția dată de unii oameni. Explic puțin mai târziu, după ce vorbesc despre cel de al doilea lucru. Până zilele trecute am fost ferm convinsă că blogul meu este de fapt jurnalul meu virtual, locul în care mă destăinui, îmi aștern emoțiile și speranțele. Un comentariu scris de Andreea m-a dat peste cap și m-a făcut să îmi privesc blogul cu alți ochi.

Spunea Andreea în acel comentariu că “un contra-exemplu de jurnal, cum văd eu lucrurile, dintre cei pe care îi citesc ocazional (că des nu am timp de nimeni) este Vienela. Adică are un blog minunat și scrie într-un mare fel, are tone de admirație din partea mea, pentru trăirile ei și modul în care răsucește poveștile, însă partea de incursiune în întâmplările ei cotidiene, este minoră…”. Am fost realmente șocată! Cum adică, blogul meu nu se califică la categoria jurnal virtual? Ceea ce am afirmat mereu despre blogul meu este fals?

Am stat și am analizat, în gând, articolele scrise de mine. Într-adevăr, pe blogul meu sunt prea puține detalii despre viața mea privată. Cum de mi-am imaginat timp de un an și jumatate că am un jurnal virtual? Ce păcăleală! Totuși, mulți dintre bloggerii pe care îi citesc știu despre mine lucruri pe care nu le scriu pe blog. În comentarii, mai ales pe blogurile nu foarte vizitate de oameni răutăcioși, în discuţiile private de pe facebook sau mail, povestesc des despre mine și familia mea, ba chiar și despre prietenii noștri.

Că sunt o femeie simplă, încă mai cred și nu văd cum m-ați putea contrazice. Nu am ifose de vedetă, sunt conștientă că nu strălucesc în nici un domeniu și îmi cunosc lungul nasului. Nu încerc să epatez, mă feresc să îi deranjez pe alții și îmi trăiesc viața fără prea multe pretenții, încercând doar să fiu fericită cu ceea ce am, visând la ceea ce voi avea. Mă ghidez doar după bunul meu simț, după ceea ce îmi spun intuiția și logica mea ușor ilogică, de femeie simplă. Drept urmare, voi încerca să țin pe blog, atât cât va fi posibil, un mic jurnal virtual săptămânal, jurnal de femeie ce trăieşte pe pământ şi  visează la stele. Le mulțumesc pentru idee Kadiei și Zinei!

Susţin ideea de a nu face totuşi discriminări blogosferice, de a le permite şi bărbaţilor să ţină jurnal pe blog! Nu sună prea rău Jurnal de bărbat simplu, nu?

jurnal din stele