Astăzi (16 noiembrie 2017)… mă simt la fel de obosită fizic ca în oricare altă zi din ultimele două săptămâni, însă gândul la sutele de lire pe care le-am adunat în cont alungă imediat febra musculară și îmi dă puterea de a mă ridica din pat pentru a pleca, iar și iar, la serviciu. Casa mea arată, mai mult ca oricând, de parcă prin ea a trecut uraganul Ophelia. Cui îi pasă, dacă biroul e plin cu dulciuri, câinele doarme alături cu burta în sus, iar eu scriu în jurnalul de femeie simplă (astăzi pagina 111)?
Mă gândesc… la faptul că mi-aș putea deschide un blog pe care să scriu doar texte despre porțile visului și despre tot ceea ce se ascunde dincolo de visare. Probabil ar avea succes, însă… de unde atâta timp și energie?
Sper… să găsesc undeva putere măcar pentru blogul în limba engleză pe care l-am deschis zilele trecute. Deocamdată e gol, dar e al meu și deja îl iubesc.
În casă… am o întreagă colecție de mingiuțe de golf găsite pe terenul din fața blocului. Bruno le adoră și deseori îl găsesc jucându-se cu ele pe podea. Încă nu mi-a bătut nici un vecin în ușă pentru a mă certa din cauza bubuiturilor, căci mingiile sunt tare grele, dar mă aștept să se întâmple din clipă în clipă.
Pisicile mele… îmi sfâșie inima. Mi-e dor de ele. Nu-i moment din viața mea să nu mă gândesc la fiecare în parte și la toate deodată. Visez la ziua în care le voi putea lua în brațe. Avem și un plan pentru a aduce măcar două dintre ele aici, dar pentru asta trebuie să strângem niște bani. Nu știu cum se face, dar mereu avem ceva de plătit sau de cumpărat.
Câinele meu… ne-a dat multe bătăi de cap în perioada trecută. După ce am încercat cinci sortimente de hrană uscată și umedă pentru el, am decis să îl hrănim cu pui fiert, căci e singura mâncare de care nu se satură niciodată. L-am pus pe picioare și speram din suflet să nu îl mai vedem niciodată slab.
Prin Ploieşti… google spune că temperatura este cu un grad mai mare decât în zona unde locuiesc acum, dar asta probabil din cauză că pe aici bate un vânt turbat.
Prin blogosferă… vă invit să citiți jurnalul unei femei simple care îmi e prietenă și pe care sper să o pot aduce în curând lângă mine.
Un lucru plănuit pentru săptămâna viitoare… să joc un rentz cu băieții mei și cu unul dintre băieții cunoscuți aici.
Un citat/proverb favorit… “Legenda spune ca in Scotia traia o pasare neagra, un corb singuratic caruia ii placea sa se foloseasca de vantul salbatic pentru a plana pe deasupra pamantului. Dorea sa fie permanent la curent cu tot ceea ce se intampla acolo, jos, unde el poposea numai pentru cateva clipe, cat sa verifice o margica stralucitoare, o piatra cu forma deosebita sau poate sa ciuguleasca niste firimituri de paine cazute pe asfaltul umed.” – Citiți mai multe în Legenda corbului singuratic
O fotografie preferată…
Foarte frumos, de fapt impresionant jurnalul tau. Imi este dor de voi, dar cel mai mult de Brunutu :p <3
Si noua ne este dor de tine! <3
Frumos scris, sa fii bine! :)
Multumesc mult! Bine iti doresc si tie!
Ma bucur sa vad ca te-ai acomodat acolo. La inceput este un pic greu, dar o sa vezi ca va fi din ce in ce mai bine. Imi place foarte mult cum ai scris in acest jurnal. Felicitari. :*
Nu e greu sa te acomodezi aici. Toata lumea e prietenoasa… ;)
Multumesc!
Vad ca te adaptezi repede! Ceea ce e minunat!
Ai ajuns unde ai dorit, asa ca acum sunt convinsa ca esti mai linistita!
Iti urez cu drag sa va fie bine! Si evident sa ne spui si noua lucrurile mai speciale de pe acolo!
Da, sunt mult mai linistita. Daca as avea si pisicutele cu mine, as fi de-a dreptul fericita. :(
Voi incerca sa povestesc despre ceea ce am vazut si am trait…
Te imbratisez!
Sper că ne dai şi nouă adresa blogului tău în engleză!
Şi sper să reuşeşti cât de curând să-ţi aduci toate pisicuţele lângă tine. Baftă!
Deocamdata scriu pe el folosind google translate. Incerc sa il fac repede sa fie vazut de google. Cand va fi asa cum trebuie, il voi scoate la iveala.
Of, asta e unul dintre marile mele ofuri… Probabil as avea moralul mai ridicat daca ar fi pisicutele cu mine. :(
Baftă să-ți aduci pisicuțele la tine și pupici răsfățatului Bruno! :*
Multumesc din suflet!