Jurnal de femeie simplă 51 – Gâsca proastă

Astăzi (25 septembrie 2014)…, bolnavă de dorul de a scăpa câteva ore de griji şi de treburi, dacă mă veţi întreba ce mai meșteresc eu…, voi considera că mă luaţi peste picior.

Afară… nu-i niciodată ca în apartament, iar în grădină… nu-i niciodată ca în ghiveci.

În casă… am dus castronelul cu lapte şi cereale, ţigările şi ciocolata, iar în bucătărie… am uitat pixul şi agenda în care notez lucrurile pe care le am de făcut.

Sunt îmbrăcată cu… Mai degrabă aş spune că sunt învăluită în muzica pe care o ascult acum… – respiraţia uşoară a copilului ce doarme, micile tropăieli ale pisicuţei ce aleargă prin sufragerie şi clopoţelul care îmi spune că am mesaje pe facebook.

Ce cărți citesc zilele astea… recitesc nişte pasaje din Insulele lui Thomas Hudson, de Hemingway şi am un lucru plănuit pentru săptămâna viitoare: să scriu pe blog despre câteva dintre impresiile pe care mi le-a lăsat această carte.

Am învățat… să tac, pentru că “tot ce spui poate fi folosit împotriva ta”, motiv pentru care le sunt recunoscătoare atât “prietenilor”, cât şi celorlalţi. :D

Mă gândesc… la prea multe în acelaşi timp, aşa că aștept/sper să prind clipe libere, să mă destind cu porcăriile văzute pe cbs reality. :)

Un citat/proverb favorit… Doar gâsca proastă vine la biserică atunci când predică vulpea. Legat de subiectul “biserică”, o fotografie preferată… Church of our lady, Bruges. Legat de celălalt subiect, mă abţin… :D

În lumea noastră plină de subtilități și interese ascunse, adesea ne găsim în situații în care înțelepciunea se amestecă cu naivitatea și unde aparențele pot înșela. Zicala “Doar gâsca proastă vine la biserică atunci când predică vulpea” surprinde cu acuratețe această realitate complexă și deseori paradoxală a vieții noastre cotidiene.

Biserica, ca loc de închinare și spiritualitate, este adesea asociată cu virtuțile și cuvântul divin. Totuși, în mijlocul credincioșilor se pot strecura și cei cu intenții ascunse, care își folosesc abilitățile abil pentru a manipula și a-și atinge propriile scopuri. Astfel, zicala face referire la faptul că uneori cei aparent nevinovați și creduli sunt cei care cad pradă înșelăciunilor și manipulărilor, în timp ce cei mai abili și vicleni se ascund în spatele unui discurs aparent pios.

Metafora folosită în expresie – gâsca și vulpea – subliniază diferențele de caracter și abilități. Gâsca, cunoscută pentru naivitatea și lipsa de precauție, este pusă în contrast cu vulpea, animalul considerat simbol al vicleniei și al istețimii. Astfel, imaginea vizuală creată de zicală adaugă o notă de umor și ironie, evidențiind discrepanța dintre înțelepciunea aparentă și cea reală.

În esență, această zicală ne îndeamnă să fim vigilenți și să nu ne lăsăm înșelați de aparențe. Ea subliniază importanța discernământului și a evaluării corecte a intențiilor celor din jur. În lumea noastră complexă, în care interesele personale pot fi adesea ascunse sub măști de virtute, este esențial să fim conștienți de subtextul discursurilor și acțiunilor celor din jurul nostru.

Prin urmare, atunci când auzim predicile unei “vulpi” în sanctuarul sacru al unei biserici, ar trebui să fim atenți și să evaluăm cu discernământ cuvintele rostite. Doar prin a ne menține ochii și mințile deschise putem spera să depistăm diferența dintre adevăr și manipulare, iar astfel să ne păstrăm integritatea spirituală în fața tentațiilor ascunse sub aparența pietății.